Charles-Pierre Baudelaire[Charles-Pierre_Baudelaire]

Lakóhelye: Paris
Választott nyelve


Önéletraj Charles-Pierre Baudelaire

Személyes web olda Charles-Pierre Baudelaire


 Használd ezt a címet, hogy kapcsolódj a szerző oldalhoz : 

Legújabban bevitt szövegek:

Legújabban bevitt szövegek:

Véleménye:

Könyvtárba vitt szövege:

Olda: 5 : 4 : 3 : 2 : 1

Cele două surori : Traducerea: Radu Cârneci
Vers 2009-07-10 (11165 megjelenítések)

Celei prea vesele :
Vers 2003-08-30 (14720 megjelenítések)

Cer olandez : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Vers 2008-12-03 (9616 megjelenítések)

Cer tulbure :
Vers 2009-03-24 (7229 megjelenítések)

Chant d'automne :
Vers 2005-12-03 (9572 megjelenítések)

Cîntec de toamnă : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Vers 2008-11-17 (11177 megjelenítések)

Clopotul dogit : Traducerea: Șerban Bașcovici
Vers 2005-07-29 (13430 megjelenítések)

Clopotul dogit : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Vers 2008-11-28 (17918 megjelenítések)

Confession :
Vers 2009-08-21 (6926 megjelenítések)

Conseils aux jeunes littérateurs :
Esszé 2010-01-14 (10817 megjelenítések)

Corespondențe : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Vers 2008-12-02 (50637 megjelenítések)

Corespondențe : Taducere de Petru Dincă
Vers 2009-07-24 (11884 megjelenítések)

Correspondances :
Vers 2005-02-15 (21496 megjelenítések)

Cum stăm în noapte :
Vers 2004-02-11 (9240 megjelenítések)

Danse macabre :
Vers 2006-07-15 (7596 megjelenítések)

De dragul minciunii :
Vers 2009-05-01 (6569 megjelenítések)

De profundis clamavi : Traducerea: R. Adin-Daniel
Vers 2003-11-02 (8403 megjelenítések)

De profundis clamavi : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Vers 2008-12-06 (9276 megjelenítések)

Departe mult de-aici :
Vers 2004-03-23 (8408 megjelenítések)

Der Albatros :
Vers 2005-07-04 (10291 megjelenítések)

Don Juan în infern : Traducere de Nicu Porsenna
Vers 2005-02-28 (12879 megjelenítések)

Durere, fii cuminte... : Traducere de Barbu Nemțeanu
Vers 2008-03-31 (10587 megjelenítések)

Dușmanul : Traducere de Tudor Arghezi
Vers 2009-03-23 (7594 megjelenítések)

Dușmanul : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Vers 2009-09-17 (11574 megjelenítések)

El loco y la Venus : poemas en prosa
Vers 2006-02-11 (10185 megjelenítések)

Epigraf pentru o carte condamnată : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Vers 2008-12-17 (9690 megjelenítések)

Epigraf pentru o carte osândită : traducerea: Șerban Georgescu
Vers 2003-08-30 (12083 megjelenítések)

Eu n-am uitat-o încă... :
Vers 2004-03-23 (9038 megjelenítések)

Eu te slăvesc... :
Vers 2004-02-19 (9179 megjelenítések)

Examen la miezul nopții : traducere - Șerban Bascovici
Vers 2003-06-05 (8528 megjelenítések)

Făclia vie :
Vers 2005-06-11 (11237 megjelenítések)

Fărămituri : (Versuri desperecheate)
Vers 2006-02-01 (9077 megjelenítések)

Farurile : fragment
Vers 2003-08-30 (10928 megjelenítések)

Florile răului : Imn frumuseții
Vers 2005-05-14 (76718 megjelenítések)

Florile răului : Semper eadem
Vers 2005-05-14 (9659 megjelenítések)

Florile răului : Deseară ce vei spune...
Vers 2005-05-14 (13323 megjelenítések)

Frumusețea : traducerea: Șerban Georgescu
Vers 2003-08-30 (17763 megjelenítések)

Frumusețea : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Vers 2008-11-14 (9053 megjelenítések)

Gânduri :
Személyese 2003-02-09 (10535 megjelenítések)

Genunea :
Vers 2004-03-27 (6873 megjelenítések)

Groază plăcută :
Vers 2005-05-14 (6971 megjelenítések)

Gustul neantului : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Vers 2008-11-20 (7939 megjelenítések)

Gustul neantului : Traducerea: Radu Cârneci
Vers 2009-07-10 (6793 megjelenítések)

Harmonie du Soir :
Vers 2005-08-10 (8510 megjelenítések)

Havuzul :
Vers 2004-02-22 (6897 megjelenítések)

Heautontimoroumenos : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Vers 2008-12-04 (8853 megjelenítések)

Hymne à la Beauté :
Vers 2009-12-28 (7521 megjelenítések)

Imn frumuseții :
Vers 2003-08-30 (14367 megjelenítések)

În altă viață : traducere de Alexandru Philippide
Vers 2006-07-15 (11158 megjelenítések)

Înălțare : Traducerea: Necula Florin Dănuț
Vers 2008-12-01 (9629 megjelenítések)

Önéletraj Charles-Pierre Baudelaire

Charles Baudelaire a fost un poet francez (n. 9 aprilie 1821 - d. 31 august 1867), a cărui originalitate continuă să-i provoace atât pe cititorii săi, cât și pe comentatorii operei sale. Este considerat poetul care a revoluționat întreaga lirică franceză și europeană prin originalitatea volumului său controversat Les Fleurs du Mal (Florile răului"). Va avea o influență puternică asupra viziunilor poetice ale autorilor de mai târziu.

1821: Se naște la Paris, Charles Baudelaire.
1827: Moare tatăl său, care era cu 30 de ani mai în vârstă decât mama.
1828: Văduva Baudelaire se recăsătorește cu comandantul de batalion Aupick, un strălucit militar și diplomat.
1832-1835: Perioada de studii în Lyon, în garnizoana in care colonelul Aupick l-a trimis.
1836-1840: Perioadă de studii la Paris, încheiate cu un bacalaureat. În acest timp Baudelaire a frecventat Cartierul latin, atunci sediul artiștilor din Paris, unde s-a îndatorat peste măsură. Îi întâlnește pe de Nerval și Balzac. Se crede că tot atunci a contractat sifilisul.
1841-1842: Pentru a-l scoate din mediul boem, tatăl vitreg îl trimite în India, dar revine un an mai târziu la Paris, fugind de pe vas. La întoarcere, moștenește o avere considerabilă care-i va permite să ducă o viață de dandy parizian. Începe să iubească hainele și își petrece zilele în galeriile de artă și cafenelele din Orașul luminilor. Începe să folosească drogurile, în special hașiș și opium.
Se îndrăgostește de Jeanne Duval, cea care îl va inspira când scrie poemele din secțiunea "Venus cea neagră" a volumului Les Fleurs du mal, o prostituată din Africa. Până în 1844, cheltuise aproximativ jumătate din moștenire. Primele datorii importante sunt originea viitoarelor sale dificultăți financiare. Consiliul de familie îi impune un notar drept consilier judiciar, care va avea în grijă averea lui Baudelaire și îi va plăti o mică rentă pentru tot restul vieții. O tentativă de suicid se produce în anul 1845.
Pentru a-și suplimenta venitul Baudelaire scrie critică de artă, eseuri, și cronici pentru diverse jurnale. Criticile pictorilor contemporani francezi Eugene Delacroix și Gustave Courbet l-au ajutat să se impună drept critic cu idiosincrazii, dar care știe să facă diferența între arta adevărată și kitsch.
1847: Publică nuvela autobiografică "La Fanfarlo". Primele versuri îi apar în reviste la jumătatea deceniului '40. Îl descopera pe Edgar Allan Poe.
1848: Publică și lucrează la variate gazete.
1854 - 1855: Publică traducerea prozelor lui Edgar Allan Poe pe care îl consideră un suflet geamăn. Traducerea sa devine celebră.

În 1857, Auguste Poulet-Malassis publică prima ediție din Les Fleurs du mal. Baudelaire era atât de îngrijorat de calitatea tipăriturii încât închiriază o cameră lângă tipografie pentru a putea supraveghea apariția cărții. În luna august, are loc procesul "Florilor răului" cu un rechizitoriu susținut de același procuror care în anul precedent se ocupase de "Madame Bovary". Poetul și editorii sunt condamnați, iar șase dintre poeme care descriau dragostea lesbiană sau vampiri au fost excluse din cadrul volumului. Interdicția a fost ridicată în Franța abia în 1949.


Portret de Gustave Courbet, 1848În 1861, Baudelaire a adăugat 36 de poeme noi la această colecție. Florile răului i-au adus lui Baudelaire un oarecare grad de popularitate; scriitori ca Gustave Flaubert și Victor Hugo i-au lăudat poemele. Flaubert i-a scris lui Baudelaire "Ați găsit o cale de a injecta o nouă viață Romantismului, sunteți diferit de toți, și aceasta e cea mai mare calitate". Spre deosebire însă de poeții romantici, Baudelaire se inspira din viața citadină a Parisului. El argumenta că arta trebuie să creeze frumusețe chiar și din cele mai josnice și non-poetice situații. Florile răului l-au transformat pe Baudelaire într-un poet blestemat.

În anii '60, Baudelaire a continuat să scrie articole și eseuri ocupându-se de o mare varietate de figuri și teme.

În 1869 a publicat și poeme în proză, care au fost adunate postum în volumul Petits poémes en prose (Mici poeme în proză). Prin faptul că a denumit aceste compoziții în vers alb poeme, Baudelaire a fost primul poet care a spart forma tradițională a versificației.

În 1862, Baudelaire a început să aibă coșmaruri și temeri, iar sănătatea i s-a șubrezit brusc. A plecat la Bruxelles să țină o serie de conferințe, dar a avut câteva atacuri cerebrale care s-au finalizat printr-o paralizie parțială. În iulie 1866, mama sa îl aduce în Paris și îl internează în diverse sanatorii pentru tratament.

Pe 31 august, 1867, la 46 de ani, după o lungă agonie, Charles Baudelaire a murit la Paris. Chiar dacă doctorii nu au declarat-o, moartea sa a fost provocată de sifilis.

Posteritatea sa de mare poet era însă asigurată. Poeții timpului Stephane Mallarmé, Paul Verlaine, și Arthur Rimbaud l-au considerat imediat un predecesor. În secolul al XX-lea, gânditori, critici sau poeți celebri cum ar fi Jean-Paul Sartre, Walter Benjamin, Robert Lowell și Seamus Heaney i-au celebrat opera. La noi voulumul poetului Tudor Arghezi, Flori de mucigai a fost influențat de volumul lui Baudelaire, Florile răului.