|
Önéletraj George Lesnea
George Lesnea (pseudonim al lui George Glod; 25 martie 1902, Iași - 6 iulie 1979, Iași) este un poet și traducător. Este fiul Ilenei și al lui Doroftei Glod, căruțaș. Face școala primară la Iași, după care intră ucenic la tipografia revistei „Viața românească". Ulterior lucrează ca tipograf, funcționar la tipografii și edituri, bibliotecar la Baroul Iași și redactor la „Iașul literar".
Debutează cu poezia Din adâncuri în revista ieșeană „Gândul nostru" (1922) și editorial, cu volumul de versuri Veac tânăr (1931). Colaborează la „Viața românească", „Adevărul literar și artistic", „Pagini moldovene", „Cuvântul liber", „Gândirea", „Bilete de papagal", „Însemnări ieșene", „Contemporanul", „Iașul literar", „Gazeta literară", „Cronica", „Convorbiri literare", „România literară" etc. Activitatea literară îi este răsplătită prin importante premii: Premiul „Demostene Constantinidi" al Academiei Române (1935), Premiul Societății Scriitorilor Români pentru poezie (1939), Premiul de Stat pentru literatură (1954), Premiul Asociației Scriitorilor din Iași (1977) și Premiul Special al Uniunii Scriitorilor (1978).
Volumele publicate după 1960 - Treptele anilor (1962), Versuri (1964), Ulcioare de piatră (1969) etc. - consună cu tonul „stenic", „optimist" al epocii. Chiar dacă acum scrie o poezie ocazională, festivistă, declarativă, Lesnea nu abandonează câteva dimensiuni la care se raportează: natura, istoria, vitalismul românesc. Traducător remarcat încă din deceniul al patrulea, Lesnea transpune în românește din poezia lui Pușkin, Lermontov, Esenin, Mihalkov, dovedind reale afinități cu autorii la care se oprește. Specialiștii au apreciat inventivitatea lexicală și imagistică a versiunilor sale, în special a celor din Esenin, nu o dată concurând expresivitatea originalului.
Opera literară
• Veac tânăr, Iași, 1931;
• Cântec deplin, București, 1934;
• Argint, București, 1938; Poezii, Iași, 1938;
• Cântec, București, 1940;
• Ceaslov, București, 1940;
• Izvod, București, 1943;
• Pomul vieții, Iași, 1943;
• Treptele anilor, București, 1962;
• Versuri, prefață de Demostene Botez, postfață de Nicolae Manolescu, București, 1964;
• Ulcioare de piatră, Iași, 1969;
• Chipul din fântână, Iași, 1972;
• Poeme patriei, București, 1975;
• Poeme, cu un portret de Ionel Teodoreanu, ediție îngrijită și prefață de Zaharia Sângeorzan, Iași, 1977;
• Cântece de noapte, Iași, 1979;
• Pe-un prag de fum, ediție îngrijită de Dumitru Ignea, postfață de Val Condurache, Iași, 1983.
Traduceri
• Serghei Esenin, Poeme, prefață de Ionel Teodoreanu, Iași, 1937, Poezii, postfață Tamara Gane, București, 1957, Versuri - Stihi, ediție bilingvă, București, 1964, Scrisoare mamei, Iași, 1970, Poezii și poeme, prefață de Lucian Raicu, București, 1976;
• M.I. Lermontov, Demonul, Iași, 1939, Poeme, București, 1954, Versuri - Stihi, ediție bilingvă, București, 1964;
• Iosif Utkin, Tălmăciri, București, 1945;
• A.S. Pușkin, Poeme, București, 1947, Călărețul de aramă, București, 1949, Fântâna din Bakcisarai, București, 1949, Poltava, București, 1949, Povestea craiului Saltan..., București, 1949, Țiganii, București, 1949, Poezii, București, 1953, Opere alese, I, prefață de Tamara Gane, București, 1954, Evgheni Oneghin, București, 1955, Lirice, București, 1957, Poeme, București, 1957, Versuri, prefață de Tatiana Nicolescu, București, 1958, Versuri și proză, ediție îngrijită și prefață de Tatiana Nicolescu, București, 1965, Versuri, București, 1974;
• Serghei Mihalkov, Aveam treizeci de ani, București, 1949;
• E. Privalova, Corăbioara, București, 1949.
Distincții
• Decorat cu Ordinul Meritul Cultural clasa I, 1972.
|
Ajánlott Alkotáso
