Olda: 3 : 2 : 1
Anacreontică
:
 Vers 2005-10-15 (7596 megjelenítések)
Angelina
:
Vers 2005-10-15 (6479 megjelenítések)
Armingenii
:
Vers 2005-10-15 (6305 megjelenítések)
Atque nos!
:
Vers 2005-10-15 (8186 megjelenítések)
Baladă
:
Vers 2009-01-21 (10944 megjelenítések)
Balada albaneză
:
Vers 2008-11-03 (8124 megjelenítések)
Biserica ruinată
:
Vers 2005-10-15 (9372 megjelenítések)
Blăstăm de mamă
:
Vers 2005-10-15 (12454 megjelenítések)
Blestemul trădării
:
Vers 2005-10-15 (6527 megjelenítések)
Brâul Cosânzenii
:
Vers 2005-05-21 (5887 megjelenítések)
Cântă pilotul
:
Vers 2005-10-15 (6468 megjelenítések)
Cântec
: poezii pentru copii
Vers 2005-06-17 (94086 megjelenítések)
Cântec
:
Vers 2005-10-15 (7087 megjelenítések)
Cântec
:
Vers 2005-10-15 (8242 megjelenítések)
Cântec (XXXI)
:
Vers 2005-06-18 (16953 megjelenítések)
Cântec ostășesc
:
Vers 2005-10-15 (6804 megjelenítések)
Cântecul cel vechi al Oltului
:
Vers 2005-10-15 (6485 megjelenítések)
Cântecul Redutei
: din volumul „Cântece de vitejie”
Vers 2005-08-03 (12352 megjelenítések)
Ceas-rău
:
Vers 2005-11-11 (6854 megjelenítések)
Cetatea Neamțului
:
Vers 2005-09-06 (34539 megjelenítések)
Chindia
:
Vers 2008-02-06 (5588 megjelenítések)
Colindatorii
:
Vers 2002-12-28 (110146 megjelenítések)
Cornul
: Baladă germană
Vers 2005-11-11 (6593 megjelenítések)
Crăiasa zânelor
:
Vers 2005-04-28 (7100 megjelenítések)
De profundis
:
Vers 2005-11-11 (6630 megjelenítések)
Decebal cătră popor
:
Vers 2006-03-22 (9770 megjelenítések)
Doina
:
Vers 2005-11-11 (21441 megjelenítések)
Draga mamei
:
Vers 2005-11-11 (7747 megjelenítések)
Dragoste învrăjbită
:
Vers 2005-11-11 (9950 megjelenítések)
Dragostea păcurărească
:
Vers 2005-11-11 (6406 megjelenítések)
Dunărea și Oltul
:
Vers 2005-11-11 (9598 megjelenítések)
Dușmancele
:
Vers 2002-08-11 (40448 megjelenítések)
El Zorab
:
Vers 2004-01-07 (135215 megjelenítések)
Ex ossibus ultor!
:
Vers 2006-03-22 (8641 megjelenítések)
Fatma
:
Vers 2002-06-15 (8276 megjelenítések)
Filozofii și Plugarii
: (după o poveste poporală)
Vers 2005-08-06 (6773 megjelenítések)
Fragment epic
:
Vers 2005-11-11 (6382 megjelenítések)
Fulger
:
Vers 2005-11-11 (7452 megjelenítések)
Golia ticălosul
:
Vers 2005-11-11 (6169 megjelenítések)
Iarna pe ulita
: 1896 - Fire de tort
Vers 2003-11-26 (49900 megjelenítések)
Ideal
:
Vers 2005-11-11 (11714 megjelenítések)
Iedera
:
Vers 2008-02-06 (8896 megjelenítések)
Imnul studenților
:
Vers 2006-04-05 (6312 megjelenítések)
În miezul verii
:
Vers 2005-05-03 (22925 megjelenítések)
Inima mamei
:
Vers 2002-10-21 (17832 megjelenítések)
Ispita
:
Vers 2005-04-28 (8995 megjelenítések)
La oglindă
:
Vers 2002-08-11 (19309 megjelenítések)
Lordul John
:
Vers 2005-07-15 (35784 megjelenítések)
Lupta vietii
:
Vers 2002-09-23 (11084 megjelenítések)
Mama
:
Vers 2002-08-11 (12617 megjelenítések)
Olda: 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Önéletraj George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.
În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).
|
Ajánlott Alkotáso
