Olda: 3 : 2 : 1
Anacreontică
:
 Vers 2005-10-15 (7655 megjelenítések)
Angelina
:
Vers 2005-10-15 (6541 megjelenítések)
Armingenii
:
Vers 2005-10-15 (6383 megjelenítések)
Atque nos!
:
Vers 2005-10-15 (8254 megjelenítések)
Baladă
:
Vers 2009-01-21 (11018 megjelenítések)
Balada albaneză
:
Vers 2008-11-03 (8179 megjelenítések)
Biserica ruinată
:
Vers 2005-10-15 (9442 megjelenítések)
Blăstăm de mamă
:
Vers 2005-10-15 (12567 megjelenítések)
Blestemul trădării
:
Vers 2005-10-15 (6598 megjelenítések)
Brâul Cosânzenii
:
Vers 2005-05-21 (5947 megjelenítések)
Cântă pilotul
:
Vers 2005-10-15 (6524 megjelenítések)
Cântec
: poezii pentru copii
Vers 2005-06-17 (94328 megjelenítések)
Cântec
:
Vers 2005-10-15 (7144 megjelenítések)
Cântec
:
Vers 2005-10-15 (8302 megjelenítések)
Cântec (XXXI)
:
Vers 2005-06-18 (17055 megjelenítések)
Cântec ostășesc
:
Vers 2005-10-15 (6869 megjelenítések)
Cântecul cel vechi al Oltului
:
Vers 2005-10-15 (6559 megjelenítések)
Cântecul Redutei
: din volumul „Cântece de vitejie”
Vers 2005-08-03 (12444 megjelenítések)
Ceas-rău
:
Vers 2005-11-11 (6925 megjelenítések)
Cetatea Neamțului
:
Vers 2005-09-06 (34638 megjelenítések)
Chindia
:
Vers 2008-02-06 (5643 megjelenítések)
Colindatorii
:
Vers 2002-12-28 (110248 megjelenítések)
Cornul
: Baladă germană
Vers 2005-11-11 (6665 megjelenítések)
Crăiasa zânelor
:
Vers 2005-04-28 (7176 megjelenítések)
De profundis
:
Vers 2005-11-11 (6679 megjelenítések)
Decebal cătră popor
:
Vers 2006-03-22 (9837 megjelenítések)
Doina
:
Vers 2005-11-11 (21528 megjelenítések)
Draga mamei
:
Vers 2005-11-11 (7804 megjelenítések)
Dragoste învrăjbită
:
Vers 2005-11-11 (10035 megjelenítések)
Dragostea păcurărească
:
Vers 2005-11-11 (6470 megjelenítések)
Dunărea și Oltul
:
Vers 2005-11-11 (9667 megjelenítések)
Dușmancele
:
Vers 2002-08-11 (40596 megjelenítések)
El Zorab
:
Vers 2004-01-07 (135636 megjelenítések)
Ex ossibus ultor!
:
Vers 2006-03-22 (8719 megjelenítések)
Fatma
:
Vers 2002-06-15 (8371 megjelenítések)
Filozofii și Plugarii
: (după o poveste poporală)
Vers 2005-08-06 (6852 megjelenítések)
Fragment epic
:
Vers 2005-11-11 (6461 megjelenítések)
Fulger
:
Vers 2005-11-11 (7527 megjelenítések)
Golia ticălosul
:
Vers 2005-11-11 (6227 megjelenítések)
Iarna pe ulita
: 1896 - Fire de tort
Vers 2003-11-26 (50014 megjelenítések)
Ideal
:
Vers 2005-11-11 (11838 megjelenítések)
Iedera
:
Vers 2008-02-06 (8961 megjelenítések)
Imnul studenților
:
Vers 2006-04-05 (6376 megjelenítések)
În miezul verii
:
Vers 2005-05-03 (23007 megjelenítések)
Inima mamei
:
Vers 2002-10-21 (17904 megjelenítések)
Ispita
:
Vers 2005-04-28 (9078 megjelenítések)
La oglindă
:
Vers 2002-08-11 (19404 megjelenítések)
Lordul John
:
Vers 2005-07-15 (35944 megjelenítések)
Lupta vietii
:
Vers 2002-09-23 (11197 megjelenítések)
Mama
:
Vers 2002-08-11 (12758 megjelenítések)
Olda: 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Önéletraj George Coșbuc
George Coșbuc (n. 20 septembrie 1866, Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, județul Bistrița-Năsăud — d. 9 mai 1918, București) a fost un poet român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din anul 1916.
George Coșbuc s-a născut al optulea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu. Copilăria și-o va petrece la Hordou, în orizontul mitic al lumii satului, în tovărășia basmelor povestite de mama sa. Primele noțiuni despre învățătură le primește de la țăranul Ion Guriță, dintr-un sat vecin, despre care Maria Coșbuc auzise „că știe povești”. De la bătrânul diac Tănăsucă Mocodean, Coșbuc învață a citi încă de la vârsta de cinci ani.
Poetul și-a început studiile la școala primară din Hordou, în toamna anului 1871, pe care, din motive de sănătate, le întrerupe după clasa I. Din toamna anului 1873, pentru clasele a II-a și a III-a, urmează cursurile școlii din Telciu, comună mare pe Valea Sălăuții, învățând germana cu unchiul său Ion Ionașcu, directorul școlii. În clasa a IV-a (1875), se află la Școala Normală din Năsăud, pe care o absolvă pe data de 21 iunie 1876. În toamna acestui an, Coșbuc se înscrie în clasa I a Gimnaziului Fundațional din Năsăud; de atunci datează și primele contacte cu operele scriitorilor români și cu literatura universală: Lenau, Heine, Chamisso, Bürger și alții. La liceul din Năsăud erau profesori cu o pregătire serioasă, se punea accent pe studiul limbilor și al literaturilor clasice, încât Coșbuc și-a format aici o temeinică bază pentru cultura sa. Începe să scrie versuri și activează în Societatea de lectură Virtus Romana Rediviva a gimnaziului, din clasa a V-a (1880 - 1881) ca membru extraordinar. În clasa a VII-a, Coșbuc este ales vicepreședinte al societății, iar la 2 octombrie 1883 devine președinte. Publică în paginile revistei Muza someșeană (1882 - 1883) primele poezii, citește la ședințele societății traduceri din Rückert, Petõfi și o poveste populară, în 600 de versuri, Pepelea din cenușă. Contactul cu literatura clasică, mai cu seamă latină, cu principalele opere ale literaturii europene, dragostea față de folclorul românesc și față de cărțile vechi îi marchează, din această perioadă, destinul creator. În mai 1884 își susține examenul de bacalaureat, după trecerea acestuia, în toamna anului 1884, se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere a Universității maghiare din Cluj, care avea pe atunci și o catedră de limbă română. A continuat studiile clasice, frecventând cursurile de istoria grecilor vechi, traducere și interpretare de scrieri alese din Cicero, teoria și istoria retoricii la greci și romani, sintaxa greacă și istoria literaturii latine. A fost numit în comitetul Societății Iulia a studenților români; își începe colaborarea la Tribuna din Sibiu (decembrie 1884).
În noiembrie 1886, bolnav și confruntat cu diverse dificultăți materiale, nu mai figurează printre studenții clujeni, frecventând doar anumite cursuri universitare. Continuă colaborarea la Tribuna, publicând Atque nos, Fata craiului din cetini, Draga mamei, Dragoste păcurărească. Ioan Slavici, directorul Tribunei, îl caută personal la Cluj pentru a-l atrage în redacția revistei și pentru a stabili cu el o eventuală colaborare. Publică la revista din Gherla Cărțile săteanului român, continuă să tipărească în Tribuna povești și basme versificate (Fulger, Brâul Cosânzenii, Tulnic și Lioara), corespondează cu Slavici, care îl cheamă la Sibiu, în redacția ziarului. Din vara anului 1887 poetul începe să lucreze ca redactor la Tribuna, inaugurându-se astfel o etapă hotărâtoare în formația sa.
În aprecierile criticilor literari, Coșbuc este văzut ca un mare talent, mai presus de toți, care a reușit să depășească dulcegăria somptuoasă a lui Vasile Alecsandri și filozofia sufletească sfâșiată a lui Eminescu. Vorbind despre „cântarea” lui Coșbuc, Octavian Goga apreciază că ea „se desfășoară în imnul vast al naturii”. Totodată, natura creată de Coșbuc este o natură umanizată, robustă, fremătătoare, în necontenită germinație; asupra ei își exercită activitatea specifică țăranului (Dumitru Micu). Creațiile coșbuciene primesc un caracter de veridicitate puternic în ochii criticii, prin faptul că scriitorul cunoaște „toată viața țărănească, de la bucuriile și veselia nunții, până la durerea morții, toate năcazurile țărănești (...) nu din cărți, ci trăite de el” (Constantin Dobrogeanu-Gherea).
|
Ajánlott Alkotáso
