Eram să te aștept prin parc,
Văzând că singurătăți pe aici m-au oprit...
Dar, mereu aceleași uitări!
Dar, tot aceeași poezie la infinit!?

Filosofia vieții mi-a zis:
Undeva este, cu mult mai departe...
Atâtea și-atâtea... lasă!
Visezi, ca din carte!