Cu ce-ai rămas din flăcări, mai bun decât erai
Când ai intrat în marea și ultima-ncercare?
Sfârșind cu tine însuți eroica-nfruntare?
Cu ce-ai rămas din toate? Ce-ai ars și ce mai ai?

Ce-ai limpezit în tine, din câte ce aveai?
Ce-ai lepădat din toată zadarnica strânsură?
Cât ai ales ce-i aur, cât ai lăsat ce-i zgură;
Cât ai avut ‘nainte; și-acuma ce mai ai?

Nu anii suferinței urcați cu-atâta vai,
Nici perii albi, nici plânsul, nici pierderile grele,
Ci câtă-nțelepciune, și tâlc ai scos din ele
Aceasta-i întrebarea; ce-ai ars și mai ai?

Căci dacă tot acela te-ntorci precum erai,
Când ai intrat în marea și ultima-ncercare,
Zadarnic-a fost jertfa și chinurile-amare
Nimic n-aveai ‘nainte și azi nimic nu ai!