Azi, în prea cinstit sobor,
Luați aminte bine.
Că mi-e sfatul înțelept,
Cum e rar la mine.
Câte nu ați pus la cale,
Câte n-ați sfârșit cu jale,
Sî vă cert îmi vine.

Și căință să mai simți
Se cuvine, frate;
Deci, mărturisiți pios
Grelele păcate.
A greșelii falsă zare
Părăsiți și dați cătare
Căilor umblate.

Treji, pluteam - s-o știe toți -
În visări ciudate.
N-am golit cînd trebuia
Cupele-nspumate.
Multe ceasuri de-ncântare,
Dulci săruturi trecătoare
Au rămas nedate.

Filistini când trăncăneau,
Noi, tăcuți, stam roată.
Nu dau ei pe-un cânt divin
Vorbăria plată.
Pentru ceasuri fericite,
Vrednice a fi slăvite,
Ne cereau socoată.

Tu, iertare de ne dai,
Celor cu credință,
La unsemn, ne-om strădui,
Plini de sârguință.
Să trăim, nu pe "jumate" ,
Ci-n Frumos și Plinătate
Să vădim voință.

Hai, pe filistini, voios,
Să-i luăm în șagă,
Să n-atingem cupa doar,
S-o golim întreagă.
Să-ndrăgim, nu din privire,
Ci să bem, dintr-o sorbire,
Gura ce ni-e dragă.