Femeie: mamă, amantă, fecioară,
cu trup de cucuteni și de vioară
mă ispitești cu risipa de frunze
a veacului lipsit de zăpadă
umbră fugară a-ndoielii
leneșă nadă
ascunsă întreită
în neguri păduroase de zadă
te joci în privirile-mi arse
pătrunzi în sângele vechi
și-l faci nou
mă surpi în stihia din coapse
mă-mprăști-ntr-un
silnic halou
în hățișuri de stele
risipite-n cenuși îngropate
în gheara selbelor mucede
și-n urdori de noroaie uscate

Femeie: fecioară, amantă, mamă,
cu ochi de știmă
și trup ca o lamă
de brici
ascuțită-ndelung pe brăcinar
cu sfârcuri de ceară purpurie
scursă din tăietură
de suflet hoinar
mă spoiești cu lumină neagră
mă mângâi cu palme de aer
mă ispitești cu risipa de frunze
și mă alini doar cu vântul în vaer

Din volumul GNOZE
Editura AXA – Botoșani, 2004