În spațiul tău când nimeni mai apare
ești un hohot de plâns, doar un plâns!
Încețoșată frântură de zare
de ploaia lacrimilor ce s-au strâns!

Tu dai un sens descoperindu-i
devremelui, târziului
în forme noi acoperindu-i:
Rochie a vidului!



Traducere Dumitru D. Ifrim