Acolo-n stradă-o casă se-nălța
Și-n întuneric conducea o scară.
Fugeau lumini când ușa scârțâia,
Se-nstăpânea pe urmă bezna iară.

Sub firma ''Flori'', acolo-n asfințit
Puteai zări închisă ușa albă.
Acolo pași stingându-se-au muțit
Pe trepte, în lumina-aceea slabă.

Un stor lăsat pe-un geam de la etaj
Împiedica privirile să vadă
Și, ca un rid pe frunte,-acel pervaz
Închipuia grimase pe fațadă.

Ferestrele-n amurg se luminau,
Erau cântări și dansuri, veselie,
Dar de afară nu se auzeau...
Doar sticla-n geamuri fulgera pustie.

Sub lampa care-abia mai pâlpâia
O umbră se vedea pășind pe scară.
Fugeau lumini când ușa scârțâia,
Se-nstăpânea pe urmă bezna iară.

1 mai 1902

Traducerea Emil Iordache.
Volumul ''Versuri despre Preafrumoasa Doamnă''