Nu-i cu putință să nu-i fi stat
într-adevăr, față-n față.
Astfel de ochi nu pot fi zugrăviți
din închipuire.
Topiți într-un Tot infinit,
te țintuiesc cu Puterea și lacrima Tatălui,
și dacă ai o cută cât de mică de strâmbătate-n suflet,
nu-i poți privi multă vreme.
Ei doar, fără vrere,
au pedepsit mulțimea păcătoșilor, de pe cruce,
rămânând larg deschiși,
cutremurând pânăn rărunchii rărunchilor,
încât aceștia, de la un răstimp, s-au pornit,
nestăpânit, să strige:
„Închide ochii tăi, pentru o clipă doar, Hristoase!”


( sursa: revista ”Arhipelag”, nr.1/98 )