Sub chip de vis
și fericire,
de năzuințe ce-s himere,
se naște-n noi
orice durere.
Când se prăvale-n suflet
ca o noapte,
Mai stăm cu mâna-ntinsă
spre lumină.
Viorile din noi
atunci s-opresc mirate,
că-s fără strune
și sunt moarte.


oct. 1982