Vreme de nuntă și de urgie,
Zgură albindă pe mânăstiri;
Pasul se-ndeasă către pustie –
Noi suntem, sigur! soarelui miri;

Noi, dinspre munte, noi dinspre roată,
Noi, cârcotașii de ghiocei,
Noi, care cerem vrerii să poată,
Noi, întâmpinații, puternicii Zei!

„Salt înainte!” Vină și clipa
Când trupul însuși, pal și plăpând,
O să-și găsească singur aripa –
Tainicul lui elixir de Curând…

Vină și glonțul, poate chiar mie!
Carnea-i în flăcări: crini, trandafiri…
Vreme de nuntă și de urgie,
Zgură albindă pe mânăstiri.