|
Önéletraj Eugen Ștefănescu-Est
Eugen Ștefănescu-Est s-a născut în Craiova, în 2 martie 1881, fiul maestrului de muzică Gh. Ștefănescu și al Eufrosinei Negoescu. Școala primară și liceul la Ploiești, apoi la București, la liceul "Sf. Sava". Câteva clase le urmează și în particular.
Licențiat în drept, în 1904.
Magistrat în Teleorman și Dolj, între 1906-1909. Apoi avocat, înscris în baroul de Prahova (1910), transferat în baroul de Ilfov (1923).
Portărel-șef la tribunalul Buzău (1931), Brașov (1933), Alba (1934). Demisionat la 17 sep. 1934.
De prin 1952 și-a pierdut total vederea, iar absența sa din viața literară a făcut pe mulți să-l considere mort.
Scriitorul a încetat din viață la vârsta de 99 de ani, la 2 martie 1980, fiind înmormântat în ziua de 5 martie la Cimitirul „Eternitatea” din Galați
Opere:
„Zaza” (roman),
„Școala dragostei” (roman, 1938),
„Femei moderne” (roman,1939),
„Abdulah și frumoasa Azad” (povestiri, 1939),
„Zastra, fachirul” (1941),
„Păunașul codrilor” (1941),
„Crăiasa Liana” (1946).
"Poeme", București, 1911
"Imperii efemere", 1926
Colaborări:
Noua revista română (1900-1902); Carmen (1901-1902); Revista literară (1904-1905); Literatorul (1904, 1918-1919); Românul (1905-1907); Românul literar (1905); Semănătorul (1907); Revista celorlalți (1908); Libertatea (1910); Seara (1911-1916); Flacăra (1911-1923); Insula (1912); Floare albastră (1912); Facla (1916, 1923, 1925, 1930-1940); Salonul literar (1925-1926) etc.
Referințe:
[D. Anghel și Șt. O. Iosif], Semănătorul, 4 noiembrie 1907; Ilarie Chendi, Poeme, în Luceafărul, X, 1911, p. 320; [Ovid Densusianu], Poeme, în Viața nouă, V, 10, 1911; N. Davidescu, Poeme de Eugen Ștefănescu-Est, în Flacăra, VII, 39, 1922; I. Pillat-Perpessicius, Antologia poeților de azi, București, 1925, vol. II, p. 261-267; Perpessicius, recenzie despre Imperii efemere, în Mișcarea literară, 3 octombrie 1925; E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, III, Evoluția poeziei lirice, București, 1927, p. 310-311; Perpessicius, Mențiuni critice, București, 1928, vol. I, p. 151-152; G. Călinescu, Istoria literaturii române, București, E.F., 1941, p. 622; Material documentar, în Studii și cercetări de istorie literară și folclor, XI, 1, 1962, p. 180-181; Iconografie și documente la Institutul de istorie și teorie literară "G. Călinescu" al Academiei Republicii Socialiste România.
|
Ajánlott Alkotáso
