Adună-ți mărgelele din noroi
Și să schimbăm străzile între noi.
Doar fumul din fundul străzii mele
Lasă-mi-l așa, învârtit în inele,
Bulbuci desfăcând în azur, cenușii,
Dincolo de fabrica de jucării.
Copilărie desculță ducem acolo,
Cu bidoane de gaz și de măsline Volo,
Și câtă durere pe ziduri se lasă
La prânz, când din casă ne cheamă la masă.
Nu te codi ci-n incintă te-ascunde,
La numele noastre azi nu vom răspunde
Și-atunci când amiaza se va isprăvi
Din verdea firidă, din fum, vom ieși,
Vom trece de pete de lac și unsoare
De pompe vopsite-n culori țipătoare,
Grădini traversa-vom, localuri de glaje
Cu flori carnivore dormind pe grilaje,
Chemarea uzinelor gri de departe
Vom stinge-o la umbra frontoanelor sparte
Și noaptea-n cvartale ploioase vom strânge
Din vinele noastre o cană de sânge.