De-aș fi, re-nfeciorat de-o nouă vlagă,
surâsuri și cuvinte noi să leg
și iarăși botezând pământu-ntreg,
cu nume noi să mirui lumea-ntreagă,

înmiresmate vorbe-aș ști să-ncheg,
ba aromind a cântec, ba a fragă,
și-aș vrea și vorbe smulse din viroagă
cu vipere și pietre să culeg...

Poate le-aș spune stelelor pe nume,
poate-aș robi și vântul sub călcâi.
Cu-o șoaptă-aș frânge mările în spume,

cu alta m-aș pleca să le mângâi,
cu-o șoaptă-aș pârjoli întreaga lume,
cu alta-aș duce-o-n cerul ei dintâi.