|
Önéletraj Mircea Florin Șandru
NOTÃ BIOBIBLIOGRAFICÃ
Poet și jurnalist, membru al Uniunii Scriitorilor din România, începând cu anul 1976, și al Uniunii Ziariștilor Profesioniști. Născut la 20 aprilie 1949, în municipiul Făgăraș, județul Brașov, într-o familie de învățători. Anii copilăriei și adolescenței îi petrece la Cârțișoara, localitate din județul Sibiu, fiind elev al Școlii generale "Badea Cârțan" de aici (1956-1963). Este absolvent al Liceului teoretic "Ion Codru Drăgușanu" din orașul Victoria, județul Brașov (1963-1967) și al Facultății de Electrotehnică a Universității "Transilvania" din Brașov (1967-1972). În perioada 1972-1974 este student al Facultății de Filozofie a Universității București, dar nu finalizează studiile. Cursuri postuniversitare la Facultatea de Ziaristică din București (1984-1986). Burse de studiu în Statele Unite ale Americii, prin Fundația "Friendship Ambassadors", în 1974 la Washington D.C. și, în 1977, la New York. Stagii de pregătire la Centrul de Cercetare și Analiză al Camerei Reprezentanților a Congresului SUA (1996) și, respectiv, la Institutul Național de Administrație, INA, București (2003).
În anii facultății brașovene este fondator și redactor șef al revistei studențești "Sigma". Lucrează, în intervalul 1972-1983, ca redactor la revistele „Viața studențească” și „Amfiteatru”, unde este coleg cu scriitorii și jurnaliștii Constanța Buzea, Grigore Arbore, Tudor Octavian, M.N. Rusu, Dinu Flămând, Nicolae Dan Fruntelată, Ion Cristoiu, Cornel Nistorescu, Mihai Tatulici, Ștefan Iureș, Sorin Roșca-Stănescu, Ion Segărceanu, Octavian Știreanu ș.a. Între 1983 și 1989 este publicist comentator și șef de departament la ziarul „Scânteia tineretului”, unde îi sunt colegi Carolina Ilica, Lucian Avramescu, Mihai Coman, Constantin Stan, Corneliu Ostahie, Ștefan Mitroi, Gabrie Rusu, Laurențiu Cârstean, Eugen Mihăescu, Horia Alexandrescu ș.a. Începând cu 28 decembrie 1989, este, succesiv, redactor șef-adjunct, șef de departament, secretar general de redacție și, din nou, redactor șef-adjunct la ziarul „Tineretul liber”. În 1993 se transferă, în calitate de consilier parlamentar, la Serviciul pentru Presă, Relații Publice și Imagine al Senatului României. În noiembrie 1990 fondează, împreună cu un grup de scriitori, Editura „Tudor Arghezi”. Ca jurnalist, are șansa să călătorească și să realizeze reportaje în țări precum India, Pakistan, China, Mongolia, Sri Lanka, Ghana, Côte d'Ivoire, Liberia, Statele Unite ale Americii, Canada și în majoritatea țărilor europene, notele sale de călătorie fiind publicate în "România literară" și în volumul "Orașe suprapuse", apărut în 1986, la Editura "Albatros". Student fiind, publică sporadic versuri în revistele „Sigma”, „Viața studențească” și „Caiete de literatură” ( acestea din urmă editate de Asociația Scriitorilor din Brașov). Este remarcat, în mod deosebit de elogios, la „Poșta redacției”, în revista „Luceafărul” din 1 mai 1971, de poetul Cezar Baltag. Debutul considerat semnificativ de către viitorul poet este găzduit de revista „România literară” din 1 februarie 1973, la rubrica “Vă propunem un nou poet”, girată de scriitorul Geo Dumitrescu. În 1973 participă la concursul de debut al Editurii “Eminescu” și obține premiul I pentru volumul de versuri „Elegie pentru puterea orașului”, apărut în 1974. Poemele sale au fost traduse în mai multe limbi: engleză, franceză, germană, rusă, spaniolă, greacă, cehă, sârbă, slovenă, bulgară și albaneză.
VOLUME PUBLICATE : "Elegie pentru puterea orașului" (versuri), Editura Eminescu, 1974; "Luminile orașului" (versuri), Editura Eminescu, 1975; "Melancolia" (versuri), Editura Eminescu, 1977; "Flacăra de magneziu" (versuri), Editura Eminescu, 1980; "Mașina de scris", (versuri), Editura Eminescu, 1981; "Trupuri pe ecranul de radar" (versuri), Editura Cartea Românească, 1982; Viața în infraroșu (versuri), Editura Eminescu, 1985; "Orașe suprapuse" (note de călătorie), Editura Albatros, 1986; "În sala vastă – A nagy teremben" (versuri), Editura Kriterion, 1988 (traducere în limba maghiară de Cseke Gabor); "Pași pe acoperișul fierbinte" (versuri), Editura Eminescu, 1988; "Legătura de sânge" (versuri), Editura Albatros, 1989; "Podul Grant" (versuri), Editura Domino, 1992; "Colinele Paradisului" (versuri), Editura Domino, 1993; "Rugă pentru cei blânzi" (versuri), Editura Domino, 1999; "O fiară desăvârșită" (versuri), Editura Eminescu, 2001, "Miere neagră" (versuri), Editura Arvin Graphics, 2002; "Îngerul pe gheața subțire" (versuri), Editura Arvin Graphics, 2003; "O femeie second-hand" (versuri), Editura Arvin Graphics, 2004; "Orbul la fereastră" (versuri), Editura Arvin Press, 2006; "Fața ascunsă" (versuri), Editura Eminescu, 2010; "Ca silabele unui mare pian" (versuri), Editura Eminescu, 2011.
COLABORÃRI LA REVISTE: "Actualitatea literară", "Amfiteatru", "Argeș", "Astra","Contrapunct","Convorbiri literare", "Cronica", "Echinox", "Facla literară", "Flacăra", "Luceafărul", "Orizont", "Ramuri", "România literară", "Slast", "Steaua", "Sud", "Transilvania", "Tribuna", "Viața Românească", "Balkan Visions", "Inostrannaia literatura", "Literarni mesicnic", "Romanian review", "Rumanische Rundschau", "Slovenske pohl'ady", "Svetova literatura", "Twórczoœæ", "Varlik".
COLABORÃRI LA VOLUME COLECTIVE: "Dacica", antologie de lirică românească, Editura Minerva, 1978 (alcătuită de Chirata Iorgoveanu-Dumitru); "Antologia poeților tineri", Editura Cartea Românească, 1982 (alcătuită de George Alboiu); "Romanian poems", Editura Eminescu, 1982 (selecție și traducere de Dan Duțescu); "Orașul furnicar", Editura Minerva, 1982 (antologie realizată de Petre Stoica); "15 young Romanian poets: an anthology of verse", Editura Eminescu, 1982 (selecție și traducere de Liliana Ursu); "Questions at the turn of the millennium", Editura Eminescu, 1984 (selecție și traducere de Corina Firuță); "Jeunes poetes roumains", Editura Eminescu, 1984 (selecție și traducere de Dan Ion Nasta); "Nu ucideți pasărea albă" – antologie de poezie românească, Editura Eminescu, 1985 (selecție de George Chirilă); "Eminescu în durata eternă", Editura Eminescu, 1989 (antologie alcătuită de George Mirea); "Eminescu: un veac de nemurire", Editura Minerva, 1990 (antologie alcătuită de George Mirea).
REFERINȚE CRITICE ÎN REVISTE: Laurențiu Ulici, "Sisif fericit", România literară, 1974, nr. 31; Nicolae Manolescu, "Cărțile tinerilor", România literară, 1974, nr. 34; Ioan Adam, "Geografii imaginare", Săptămâna, 1974, nr. 197; Horia Bădescu, "Mircea Florin Șandru: Elegie pentru puterea orașului", Steaua, 1974, nr. 9; Cornel Regman, "Poezia la concurs", Viața românească, 1974, nr. 10; Dorin Tudoran, "Siguranța orașului", Luceafărul, 1975, nr. 38; Nicolae Manolescu, "Tineri poeți", România literară, 1975, nr. 36; Fănuș Băileșteanu, "Comptes rendus", Cahiers roumains d'études littéraires (Editura Univers), 1976, nr.4; Laurențiu Ulici, "Poeți tineri", Contemporanul, 1977, nr. 49; Ioana Dinulescu, "Introspecție și meditație", Ramuri, 1977, nr. 2; Adrian Popescu, "Mircea Florin Șandru: Melancolia", Steaua, 1977, nr. 12; Lucian Raicu, "Melancolia", România literară, 1977, nr. 52; Constantin Pricop, "Mircea Florin Șandru: Flacăra de magneziu", Convorbiri literare, 1980, nr. 6; Nicolae Turtureanu, "Poezia faptului divers", Cronica, 1980, nr. 34; Al. Cistelecan, "Flacăra de magneziu, de Mircea Florin Șandru", Familia, 1980, nr. 7; George Arion, "Cărți de poezie: Flacăra de magneziu", Flacăra, 1980, nr. 47; Nicolae Ciobanu, "Mircea Florin Șandru: Flacăra de magneziu", Luceafărul, 1980, nr. 20; Doina Uricariu, "Poezia civilizației citadine", România liberă, 1980, nr. 11133; Mircea Iorgulescu, "Cu fața spre realitate", România literară, 1980, nr. 38; Dinu Flămând, "Mașina de scris", Amfiteatru, 1981, nr. 12; Paul Dugneanu, "Mircea Florin Șandru: Mașina de scris", Luceafărul, 1981, nr. 52; Ion Bogdan Lefter, "Mircea Florin Șandru: Mașina de scris". Trupuri pe ecranul de radar", Contemporanul, 1982, nr. 39; Dan Cristea, "Mircea Florin Șandru: Tineri poeți", Luceafărul, 1982, nr. 22; Victor Atanasiu, "Viziune imagistică", România liberă, 1982, nr. 11763; Ioan Buduca, "O mașină simte în locul tău", România literară, 1982, nr. 1; Traian T. Coșovei, "Pro amicitia: Mircea Florin Șandru", SLAST, 1982, nr. 59; Grete Tartler, "Poezie și muzică", Viața românească, 1984, nr. 5; Dinu Flămând, "Spre un nou orizont", Amfiteatru, 1985, nr. 9; Radu G. Țeposu, "Viața și biblioteca: Viața în infraroșu", Flacăra, 1985, nr. 43; Paul Dugneanu, "Mircea Florin Șandru: Viața în infraroșu", Luceafărul, 1985, nr. 36; Constantin Sorescu, "Realul nostru cel de toate zilele", SLAST, 1985, nr. 38; Costin Tuchilă, "Luminile orașului", Steaua, 1985, nr. 11; Marian Papahagi, "Ultrarealismul unui poet citadin", Tribuna, 1985, nr. 31; Ioan Iacob, "Lumea prin ochii poetului", Astra, 1986, nr. 9; Laurențiu Ulici, "Promoția'70 - Ardelenii" (XII), România literară, 1986, nr. 40; Petru Poantă, "Mircea Florin Șandru: O mitologie citadină", Tribuna, 1988, nr. 33; Valentin F. Mihăescu, "Mircea Florin Șandru: Pași pe acoperișul fierbinte", Luceafărul, 1989, nr. 22; Alex. Ștefănescu, "Poetul și orașul", România literară, 1989, nr. 7.
REFERINȚE CRITICE ÎN VOLUME: Laurențiu Ulici, în "Prima verba", Editura Albatros, 1975; Al Piru, în "Poezia românească contemporană", Editura Eminescu, 1975; Eugen Barbu, în "O istorie polemică și antologică a literaturii române de la origini până în prezent", Editura Eminescu, 1975; Cornel Regman, în Colocvial, Editura Eminescu, 1976; Traian T. Coșovei, în "Pornind de la un vers", Editura Eminescu, 1976; Cahiers roumains d’etudes litteraires, Editura Univers, 1976; Marian Popa, în "Dicționar de literatură română contemporană", Editura Albatros, 1977; Lucian Alexiu, în "Ideografii lirice contemporane", Editura Facla, 1977; C. Stănescu, în "Jurnal de lectură", Editura Cartea Românească, 1978; Mircea Iorgulescu, în "Scriitori tineri contemporani", Editura Eminescu, 1978; I.C. Chițimia, Al. Dima (coordonatori), în "Literatura română – Dicționar cronologic", Editura Științifică și Enciclopedică, 1979; George Alboiu , în "Un poet printre critici", Editura Cartea Românească, 1979 ; Alexandru Ruja, în "Valori lirice actuale", Editura Facla, 1979; Alex Ștefănescu, în "Jurnal de critic", Editura Cartea Românescă, 1979; Victor Felea, în "Aspecte ale poeziei de azi, II", Editura Dacia, 1980 ; Al. Piru, în "Debuturi", Editura Cartea Românească, 1981; Aurel Martin, în "Paranteze", Editura Eminescu, 1981; Solomon Marcus, în "Paradoxul", Editura Albatros, 1984; Grete Tartler, în "Melopoetica", Editura Eminescu 1984; Ion Rotaru, în "O istorie a literaturii române, 1944-1984", Editura Minerva, 1987; Marian Papahagi, în "Fragmente despre critică", Editura Dacia, 1994; Laurențiu Ulici, în "Literatura română contemporană, I – promoția ‘70", Editura Eminescu, 1995; Dumitru Micu, în "Istoria literaturii române: de la creația literară la postmodernism", Editura Saeculum, 2000; Marian Popa, în "Istoria literaturii române de azi pe mâine", Editura Fundației Luceafărul, 2001; Vassos Panayiotis, editor coordonator, în "Who's who în România", ediție princeps, Editura Pegasus Press, 2002; Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu (coordonatori), în "Dicționarul scriitorilor români, vol.IV", Editura Albatros, 2002; Ion Hangiu, în "Dicționarul presei literare românești", Editura Institutului Cultural Român, 2004; Aurel Sasu, în "Dicționarul biografic al literaturii române", Editura Paralela 45, 2006; "Dicționarul general al literaturii române, S/T", editat de Academia Română (coordonator general Eugen Simion), Editura Univers Enciclopedic, 2007; Ralph Hübner, coordonator general, în „Hübners Who is Who - Enciclopedia Personalităților din România”, Who is Who Verlag für Personenenzyklopädien AG, 2007 și în următoarele ediții; Ioan Funariu, Lucia Baki Nicoară, în „Personalități din Țara Făgărașului, 1800 - prezent”, Editura Mesagerul de Făgăraș, 2009; Boris Crăciun, Daniela Costin-Crăciun, în "1500 scriitori români, clasici și contemporani, un dicționar biobibliografic esențial", Editura Porțile Orientului, 2010; Boris Crăciun, Daniela Costin-Crăciun, în "Dicționarul scriitorilor români de azi (din România, Basarabia, Bucovina de Nord, Banatul sârbesc, Europa Occidentală, Israel, America)", Editura Porțile Orientului, 2011; Liviu Papadima, David Damrosch, Thed D'hoen, în „The Canonical Debate Today: Crosing Disciplinary and Cultural Boundaries”, Internationale Forschungen Zur Allgemeinen und Vergleichenden Literaturwissenchaft, Amsterdam, New York, 2011.
|
Ajánlott Alkotáso
