agonia
magyar

v3
 

Agónia - Művészeti Műhelyek | Szabályo | Mission Lépj kapcsolatba velün | Regisztrál
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Cikk Közösségek Pályazat Esszé Multimédia Személyese Vers Sajt? Próza _QUOTE Forgatókönyv Speciáli

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Alexei Mateevici[Alexei_Mateevici]

 
  Alexei_Mateevici

Lakóhelye: Căinari, Republica Moldova
Választott nyelve Választott nyelve


Önéletraj Alexei Mateevici

Személyes web olda Alexei Mateevici


 
Használd ezt a címet, hogy kapcsolódj a szerző oldalhoz : 

Authorship & Copyright Protection (beta):
 A szerz. aktív gyüjteményei:

Legújabban bevitt szövegek:

Vers (34)
Minde (34)

Legújabban bevitt szövegek:

Véleménye:

Könyvtárba vitt szövege:

Olda: 1

Atâtea chipuri : 1917 (Mărășești)
Vers 2010-05-07 (4895 megjelenítések)

Atunci când soarele apune : 1907
Vers 2010-03-05 (5918 megjelenítések)

Basarabenilor : Mărășești, 10 iulie 1917
Vers 2010-05-07 (8033 megjelenítések)

Cântarea slavei :
Vers 2010-05-07 (4409 megjelenítések)

Cântec de leagăn : Mărășești (Moldova), 7 iulie 1917
Vers 2010-05-07 (6226 megjelenítések)

Cântecul clopotului : Iunie 1910
Vers 2010-03-05 (4518 megjelenítések)

Cântecul zorilor : 1907, 5 februarie
Vers 2010-02-21 (6049 megjelenítések)

Cina cea de taină : Aprilie 1910
Vers 2010-03-05 (4947 megjelenítések)

Deasupra Târgului Bârlad : Mărășești, 15 iulie 1917
Vers 2010-05-07 (4201 megjelenítések)

Eu cânt : Chișinău, 23 februarie 1907
Vers 2010-03-05 (7839 megjelenítések)

Fie voia ta! :
Vers 2010-05-07 (5725 megjelenítések)

Fratelui creștin : mai 1912
Vers 2010-02-21 (4823 megjelenítések)

Frunza nucului : Tatei
Vers 2010-05-07 (4671 megjelenítések)

Hristos : aprilie 1913
Vers 2010-02-21 (4705 megjelenítések)

Hristos după cina cea de taină : martie 1912
Vers 2010-02-21 (4364 megjelenítések)

Hristos în biserica Ierusalimului :
Vers 2010-02-21 (4109 megjelenítések)

Hristos pruncul : decembrie 1912
Vers 2010-02-26 (4365 megjelenítések)

În dimineța duminicii : Aprilie 1912
Vers 2010-02-21 (4453 megjelenítések)

În zarea anilor : Chișinău, 13 mai 1907
Vers 2010-02-26 (8216 megjelenítések)

La noul-Neamț : Mărășești, 1917
Vers 2010-05-07 (4479 megjelenítések)

Limba noastră : imnul de stat al Republicii Moldova
Vers 2010-02-21 (217577 megjelenítések)

Mama : decembrie 1914
Vers 2010-02-21 (8516 megjelenítések)

Mângâiere : Martie 1910
Vers 2010-03-05 (5349 megjelenítések)

Mântuirea : August 1910
Vers 2010-03-05 (4453 megjelenítések)

Muncitorul :
Vers 2010-05-07 (5133 megjelenítések)

Noaptea nașterii : Decembrie 1912
Vers 2010-03-15 (4311 megjelenítések)

Pietre vechi : 1917 Bunelului
Vers 2010-05-07 (5694 megjelenítések)

Pocăința hoțului : martie 1910
Vers 2010-02-21 (4348 megjelenítések)

Psalmul al 83-lea :
Vers 2010-02-21 (4302 megjelenítések)

Un vis dorit : Iulie 1910
Vers 2010-02-26 (4733 megjelenítések)

Unora : Mărășești, 13-14 iulie 1917
Vers 2010-05-07 (7745 megjelenítések)

Văd prăbușirea : Mărășești, 5-6 iulie 1917
Vers 2010-05-07 (5980 megjelenítések)

Þara : Chișinău, 21 februarie 1907
Vers 2010-03-05 (5038 megjelenítések)

Þăranii : Chișinău, 13 februarie 1907
Vers 2010-03-05 (7143 megjelenítések)


Olda: 1





Önéletraj Alexei Mateevici

Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari - d. 24 august 1917, Chișinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia, actualmente Republica Moldova.
1888 – La 16 martie (stil vechi) se naște la Cainari, fostul județ Bender, Alexei Mateevici, primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părțile Sorocii, căsătorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căușani.
1893 – Părinții se mută cu traiul în satul Zaim. Aici micul Alexei învață la școala primară și se familiarizează cu frumoasele povești și balade, pe care le aude de la părinții săi, precum și de la țăranii de prin partea locului.
1897 – Este înscris de părinți la școala teologică din Chișinău, pe care o termină (conform adeverinței de absolvire) în 1902, “cu privilegii”( cum laude).
1902-1910 – Își urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoștință și se împrietenește cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală (1880- 1940), care studia și el la seminar în aceiași perioadă.
1906 – La 24 iunie, la numai 43 de ani, încetează din viața tatăl lui Alexei Mateevici.
1907 – În primele numere ale ziarului “Basarabia” (din 1907) îi apar poeziile “Țăranii”, “Eu cânt”, “Țara”. Tot aici publică articolele “Sfântul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni” (nr.1) și “Din cântecele poporane ale Basarabiei” (nr.11).
1910 – Devine student la Academia teologică din Kiev, pe care o absolvește în 1914. În aceiași ani, dupa mărturisirea unui coleg, “Mateevici trăia ca într-o beție a cititului”. Traduce mult din literatura rusă clasică și studiază trecutul istoric și cultural al poporului său.
1913 – Apare în revista “Luminatorul” (nr. 8, 9, 10, 11) studiul “Mitropolitul Gavril Bănulescu - Bodoni”.
1914 – Se căsătorește cu Teodora Borisovna Novitschi, absolvă Academia teologică și se întoarce la Chișinău. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greacă la seminarul unde învățase.
1915 – Ține o cuvântare în fața absolvenților seminarului din Chișinău. La 23 iunie vizitează străvechea biserică din Căușeni, pe care o găsește “uimitor de bine păstrată”.
1915 – Este înrolat ca preot militar și ajunge pe frontul de la Mărășești.
1917 – În vara acestui an scrie poeziile: “Văd prăbușirea”, “Cântec de leagăn”, “Basarabenilor”, “Frunza nucului”, “Unora” s.a. La 17 iulie plăsmuiește poezia “Limba noastră”, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române. La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, se stinge din viață la spitalul nr.1 din Chișinău și este înmormântat la cimitirul central de pe strada Armenească.
În anul 1934 la mormântul său a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plămădeală, pe care-l cunoștea din 1910.
Alexei Mateevici… ar fi fost um mare poet dacă trăia, a afirmat George Călinescu.



poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Az irodalom, kultúra és vers háza. Írj és élvezd a cikkeket, esszéket, prózát, klasszihus verseket és versenyeket poezii
poezii
poezii  Keresés  Agónia - Művészeti Műhelyek  

Az oldalakon megjelent bármely anyag közlése engedélyünk nélkül, tilos.
Copyright 1999-2003. Agonia.Ne

E-mail | Publikálási és bizalmassági politik

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!