Anna de Noailles[Anna_de_Noailles]

Lakóhelye: Paris
Választott nyelve


Önéletraj Anna de Noailles

Személyes web olda Anna de Noailles


 Használd ezt a címet, hogy kapcsolódj a szerző oldalhoz : 

Legújabban bevitt szövegek:

Legújabban bevitt szövegek:

Véleménye:

Könyvtárba vitt szövege:

Olda: 2 : 1

La journée heureuse : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-09 (6654 megjelenítések)

La mort dit à l'homme... : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (7183 megjelenítések)

La mort fervente : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (8949 megjelenítések)

La nuit, lorsque je dors : "L'Honneur de souffrir" (1927)
Vers 2004-10-12 (7662 megjelenítések)

La tristesse dans le parc : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (7965 megjelenítések)

La vie profonde : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (7752 megjelenítések)

Le baiser : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (8425 megjelenítések)

Le coeur : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (6846 megjelenítések)

Le désir triomphal :
Vers 2020-05-12 (2075 megjelenítések)

Le jardin et la maison : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (8523 megjelenítések)

Le pays : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (6978 megjelenítések)

Le repos : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (7277 megjelenítések)

Le temps de vivre : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (9348 megjelenítések)

Le verger : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (6951 megjelenítések)

Les parfums : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (7027 megjelenítések)

Les paysages : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (6735 megjelenítések)

Les rêves : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (8231 megjelenítések)

Les saisons et l'amour : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (8125 megjelenítések)

L'ardeur : Le coeur innombrable
Vers 2004-08-28 (7760 megjelenítések)

L'automne : Le coeur innombrable
Vers 2004-08-28 (8632 megjelenítések)

L'empreinte : Le coeur innombrable
Vers 2004-08-28 (7843 megjelenítések)

L'hiver : Le coeur innombrable
Vers 2004-08-28 (8605 megjelenítések)

L'innocence : Le coeur innombrable
Vers 2004-08-28 (6965 megjelenítések)

L'inquiet désir : Le coeur innombrable
Vers 2004-08-28 (6848 megjelenítések)

L'offrande à la nature : Le coeur innombrable
Vers 2004-08-28 (7700 megjelenítések)

L'offrande à Pan : Le coeur innombrable
Vers 2006-05-07 (5171 megjelenítések)

L'orgueil : Le coeur innombrable
Vers 2004-08-28 (7663 megjelenítések)

Matin, j'ai tout aimé :
Vers 2020-05-12 (2113 megjelenítések)

Mon âme de peine et de joie :
Vers 2008-10-21 (5975 megjelenítések)

Ô lumineux matin : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (6805 megjelenítések)

O mon ami, souffrez... :
Vers 2006-05-07 (5049 megjelenítések)

Paroles à la lune : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (6580 megjelenítések)

Plainte : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (6491 megjelenítések)

Quand ce soir tu t'endormiras :
Vers 2020-05-12 (2292 megjelenítések)

Quand la musique en feu :
Vers 2008-10-04 (5954 megjelenítések)

Sagesse :
Vers 2008-10-19 (5626 megjelenítések)

Sans t’aimer encor :
Vers 2008-10-04 (5845 megjelenítések)

Si quelque être te plaît :
Vers 2008-10-04 (5546 megjelenítések)

Si vraiment les mots t’embarrassent… :
Vers 2008-10-21 (5647 megjelenítések)

Soir d'été : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (7418 megjelenítések)

Surprise :
Vers 2008-10-04 (10165 megjelenítések)

S’il te plaît de savoir jusqu’où… :
Vers 2008-10-21 (6456 megjelenítések)

Tu ressembles à la musique... : Les vivants et les morts
Vers 2006-05-07 (4918 megjelenítések)

Verdun :
Vers 2006-05-07 (9761 megjelenítések)

Vivre, permanente surprise ! : L'honneur de souffrir
Vers 2004-10-12 (6536 megjelenítések)

Voix intérieure : Le coeur innombrable
Vers 2004-10-12 (5846 megjelenítések)

Voix intérieure :
Vers 2005-08-10 (4138 megjelenítések)

Vous êtes mort un soir : L'honneur de souffrir
Vers 2004-10-12 (7012 megjelenítések)

Vous êtes mort un soir :
Vers 2005-08-10 (4631 megjelenítések)

Voyages :
Vers 2010-03-21 (9108 megjelenítések)

Önéletraj Anna de Noailles

Anna de Noailles (1876, Paris - 1933, Paris) născută prințesa Brâncoveanu, a fost o scriitoare și o poetă franceză de origine română.

Vedetă a saloanelor mondene din Paris la începutul secolului al XX-lea, Anna de Noailles s-a născut în familia Brâncoveanu, dintr-o mamă grecoaică, Raluca Musuruș, și un tată român, un prinț Brâncoveanu, Grigore Brâncoveanu. Mama ei, fiica lui Musuruș-pașa, ambasador al Turciei la Londra, în anii 1850 și a Anei Vogoride, a fost o cunoscută muziciană, idolul compozitorului polonez Paderewski. Ana Brâncoveanu s-a căsătorit cu Mathieu de Noailles în anul 1897. După circa un secol Anna de Noailles este mai celebră pentru rolul ei de femeie de societate și aristocrată, de prietenă a unor literați celebri, decât pentru poemele sale de influență Parnasiană. Debutul său poetic s-a produs în 1899, iar la scurt timp a publicat un volum antologic, în 1901, “Le Cœur innombrable” care a avut un succes remarcabil. A fost aleasă imediat membră a prestigioasei Académie Royale Belge de Langue et de Littérature Françaises și apoi a exclusivistei Academii Franceze care i-a acordat marele premiu pentru literatură. A fost prima femeie comandor al Legiunii de Onoare. Noailles era vara prinților Bibesco și se înrudea cu toți aristocrații care au avut reședința la Paris. Corespondența sa inedită cu Maurice Barrès a fost publicată în 1986. A fost admirată de Jean Cocteau și i-a fost prezentată lui Pierre Loti, un alt mare scriitor francez și prieten personal al reginei Maria și al României.

Salonul Anei de Noailles, de pe Avenue Hoche a atras ca un magnet pe unii din cei mai mari scriitori francezi Parisului secolului XX: Pierre Loti, Francis Jammes, Andre Gide, Gabriela Mistral, Colette, Paul Valéry, Jean Cocteau, Francois Mauriac, frații Daudet, Robert de Montesquiou, Paul Hervieu, Paul Claudel, Max Jacob.


După primul Război Mondial societatea și gusturile literare se modifică și Anna de Noailles se trezește că scena literară este ocupată de Dadaism și Tristan Tzara și de avangarda suprarealistă a lui Andre Breton. Ea nu are însă organul necesar ca să-i înțeleagă.

Deși era prietena personală a lui Colette, Anna de Noailles rămîne o reprezentatntă a ceea ce criticii francezi numesc la Belle Époque literară. Opera ei a fost comparată cu cea a unor Swinburne și d’Annunzio, iar textele ei au fost considerate ca fiind “Dionysiac--ecstatice, senzuale, erotice, jucăușe, cîteodată violente și mereu marcate de un tragic curent subteran”. Se spune că Joseph Reinach i-ar fi spus:

Madam, în Franța sunt numai trei miracole – Jeanne d’Arc, râul Marne și dumneavostră.

Nicolae Iorga o considera "cel mai mare poet francez, care era dinspre partea tatălui o Româncă" și vorbea de faptul că și-a câștigat "un loc unic", în "literatura franceză, în a lumii întregi". Anna de Noailles a fost modelul personajului Marcel Proust al contesei Gaspard de Reveillon din romanul "Jean Santeuil", și s-a considerat pe sine însăși cea mai mare poetă franceză și regină literară neîncoronată a Franței.

La slujba sa de înmormântare ținută la Biserica ortodoxă din Paris au participat cei mai importanți politicieni și literați ai epocii sale. "Istoria literaturii române de la origini până în prezent" a lui G. Călinescu o descrie doar ca fiind "lipsită de loialitate față de rădăcinile sale românești" . Pe măsură ce poeta Ana de Noailles revine în atenția culturii franceze ea va fi probabil redescoperită și în țara natală.