Ion Pribeagu[Ion_Pribeagu]

Lakóhelye: Sulita
Választott nyelve


Önéletraj Ion Pribeagu

Személyes web olda Ion Pribeagu


 Használd ezt a címet, hogy kapcsolódj a szerző oldalhoz : 

Legújabban bevitt szövegek:

Legújabban bevitt szövegek:

Véleménye:

Könyvtárba vitt szövege:

Olda: 1

Acelei care a plecat : Strofe ștrengare, 1930
Vers 2005-07-06 (11874 megjelenítések)

Aloo, telefoanele! :
Vers 2010-05-11 (9542 megjelenítések)

AMICUL ION :
Vers 2003-11-21 (21400 megjelenítések)

AMINTIRI :
Vers 2003-11-21 (13775 megjelenítések)

AUTOPORTRET :
Vers 2003-01-31 (19028 megjelenítések)

Cand va vorbi femeia ... :
Vers 2005-07-01 (10228 megjelenítések)

Cel cu doua :
Vers 2005-02-15 (12709 megjelenítések)

Comediile lui Pribeagu : Prefața editorului și Oda închinată Radiodifuziunii
Vers 2009-10-05 (10992 megjelenítések)

Critică de sezon :
Vers 2013-08-21 (7206 megjelenítések)

De ziua mea … :
Vers 2010-05-11 (8258 megjelenítések)

File de jurnal :
Vers 2010-05-11 (7152 megjelenítések)

Geambașii :
Vers 2010-05-11 (9945 megjelenítések)

În țara mea : Vârfuri de spadă, 1915
Vers 2005-07-06 (14498 megjelenítések)

Insulte grave :
Vers 2010-05-11 (8241 megjelenítések)

Invitație la Ion Pribeagu :
Vers 2009-10-05 (8894 megjelenítések)

JURIDICEȘTE : Impertinențe, 1973
Vers 2005-07-06 (13297 megjelenítések)

O aventură galantă :
Vers 2008-11-02 (15243 megjelenítések)

poezii impertinente : nu are
Vers 2005-06-06 (218023 megjelenítések)

Rasela :
Vers 2003-08-18 (11331 megjelenítések)

Răspundere :
Vers 2010-05-11 (6876 megjelenítések)

Regrete eterne :
Vers 2005-10-10 (11085 megjelenítések)

Scandal în familie :
Vers 2011-05-22 (11024 megjelenítések)

Sonet bohem : Tovarășului meu întru mansardă
Vers 2010-05-11 (7342 megjelenítések)

Önéletraj Ion Pribeagu

Poetul humorist Ion Pribeagu s-a născut la 27 octombrie 1887 în târgușorul Sulita, cu numele Isac Lazarovici. Din tinerete, fascinat de meșteșugul poeziei, posedând talent din belșug, înzestrat cu o extraordinară putere de muncă, reușea întotdeauna să înveselească pe cei care îl ascultau.
A scris foarte mult în viața lui: piese, reviste, cronici, proză, dar îndeosebi versuri. Ca poet și umorist a fost deseori tentat să scrie mai liber, mai fără perdea, așa cum au făcut la vremea lor Eminescu, Alecsandri și alții.
A scris și el "pentru sertar", dar aceste realizări le ținea numai pentru el, strânse într-un dosar și ferite de priviri indiscrete. Rareori, citea câte ceva conspirativ și poznaș vreunui prieten bun.
În decursul a peste 60 de ani de activitate fecundă, a publicat aproape tot ce a realizat în afară de aceste creații, intitulate chiar de el "IMPERTINENȚE".
În ultima parte a vieții sale, a intenționat să le publice, dar i-a lipsit curajul. Conștiinciozitatea și etica lui profesională nu l-au lăsat să depășească o anumită limită în relațiile lui cu cititorii.În mai 1973 a fost publicat acest volum, în primã editie, sub prefața lui Louis Gallian.