Radu Stanca[Radu_Stanca]

Lakóhelye: Sibiu
Választott nyelve


Önéletraj Radu Stanca

Személyes web olda Radu Stanca


 Használd ezt a címet, hogy kapcsolódj a szerző oldalhoz : 

Legújabban bevitt szövegek:

Legújabban bevitt szövegek:

Véleménye:

Könyvtárba vitt szövege:

Olda: 1

Argonautică :
Vers 2004-09-24 (9333 megjelenítések)

Arhimede și soldatul :
Vers 2002-07-21 (13682 megjelenítések)

Ars doloris :
Vers 2004-09-25 (14536 megjelenítések)

Biblică :
Vers 2005-10-10 (10752 megjelenítések)

Cea mai frumoasa floare :
Vers 2002-06-22 (14390 megjelenítések)

Corydon :
Vers 2005-08-23 (17665 megjelenítések)

Cupa :
Vers 2006-02-01 (9017 megjelenítések)

De ce dai voie vantului :
Vers 2005-07-05 (9100 megjelenítések)

Doti :
Vers 2004-09-25 (10949 megjelenítések)

Fata cu vioara :
Vers 2012-04-14 (9191 megjelenítések)

Floarea-soarelui :
Vers 2010-05-18 (23201 megjelenítések)

Frunzele : Elegie de toamnă
Vers 2009-05-04 (18845 megjelenítések)

Nocturnă :
Vers 2009-05-04 (10731 megjelenítések)

Numai noaptea :
Vers 2004-09-11 (15240 megjelenítések)

Pan : din Versuri (1980)
Vers 2010-10-30 (5583 megjelenítések)

Poem :
Vers 2018-05-07 (2433 megjelenítések)

prin urmare nu ma mai iubesti :
Vers 2002-06-17 (11756 megjelenítések)

Silentium nocturn :
Vers 2009-05-04 (7818 megjelenítések)

Simpozion :
Vers 2004-10-09 (7767 megjelenítések)

TOAST :
Vers 2002-07-21 (10536 megjelenítések)

Önéletraj Radu Stanca

Radu Stanca (n. 5 martie 1920 la Sebeș — d. 26 decembrie 1962 la Cluj-Napoca) a fost un poet și dramaturg român. Este nepotul lui Dominic Stanca.

A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie a Universității Regele Ferdinand din Cluj în anul 1942.

În timpul războiului, Facultatea de Litere a Universității din Cluj s-a refugiat la Sibiu. Aici a luat ființă Cercul literar de la Sibiu. Dupa modelul lui Eugen Lovinescu care la cenaclul Sburătorul a pus bazele Modernismului interbelic, Cercul a incercat sa salveze tradiția literaturii române, dar a fost repede lichidat de prigoana comunistă din anii 50. [necesită citare] Membrii lui au fost denumiți ulterior de criticii și istoricii literari membrii generației pierdute.

A fost, pe rând, asistent al lui Lucian Blaga la catedra de filosofie a culturii, profesor de estetică a teatrului, la Sibiu, redactor, actor, regizor. A facut parte din Cercul literar de la Sibiu, alături de Ștefan Augustin Doinaș, Dan Constantinescu, Deliu Petroiu, Alexandru Cucu, Viorica Guy Marica, Eugen Todoran, Ion Negoițescu, Ion Desideriu Sârbu, Ioanichie Olteanu, Cornel Regman, Nicolae Balotă, Victor Iancu, Henri Jacquier, Wolf von Aichelburg, ș.a.

În poezie a teoretizat baladescul (în eseul Resurecția baladei (1945)) si a fost adeptul poeziei pure, rupta de contextul social.

Dona Juana (1947),
Ștefan Braborescu (1965),
Versuri (1966),
Teatru (1968),
Acvariu (1971),
Poezii (1973),
Roman epistolar (1978),
Versuri (1980),
Doti (versuri, Editura Paralela 45, 2001),
Turnul babel (teatru, Editura Paralela 45, 2002)

A debutat în teatru cu comedia tragică Dona Juana, o reinterpretare a mitului lui Don Juan, căreia i-a fost acordat premiul Sburătorul pe anul 1947.


Patru piese de teatru publicate într-un volum publicat la editura Paralela 45, intitulat Turnul Babel.

Turnul Babel (tragedie)
Drumul magilor (vifleem tragic)
Povestea dulgherului și a frumoasei soții (legendă dramatică)
Greva femeilor (comedie).
Piesele sunt reprezentative pentru teatrul de factură poematică creat de Radu Stanca, teatru ale cărui valențe scenice sunt dublate de virtutile literar-estetice pe care textul le ofera la lectură. [necesită citare] Aceste caracteristici îl apropie pe autorul român de dramaturgi contemporani lui, precum Jean Giraudoux, Jean Anouilh sau Eugene O`Neill. Teatrul Național din Sibiu îi poartă numele în prezent.