Olda: 2 : 1
A nu mai putea trăi
:
 Személyese 2002-08-08 (17747 megjelenítések)
A ști că mori
:
Személyese 2004-02-21 (13222 megjelenítések)
Aforisme
:
Próza 2004-10-19 (20503 megjelenítések)
Aforisme(II)
:
Próza 2009-08-19 (10398 megjelenítések)
Aforisme(III)
:
Próza 2009-08-19 (8956 megjelenítések)
Aforisme(IV)
:
Próza 2009-08-24 (9220 megjelenítések)
Aforisme(V)
:
Próza 2009-08-24 (9622 megjelenítések)
Aforisme(VI)
:
Próza 2009-08-31 (10042 megjelenítések)
amurgul gândurilor - 1
:
Személyese 2004-03-01 (14232 megjelenítések)
amurgul gândurilor - 2
:
Személyese 2004-03-01 (12019 megjelenítések)
amurgul gândurilor - 3
:
Személyese 2004-03-01 (12342 megjelenítések)
Aroganța rugăciunii
: fragment
Személyese 2005-03-02 (14328 megjelenítések)
Bréviaire des vaincus II, extraits
:
 Vers 2015-06-10 (7356 megjelenítések)
Căderea în timp
: fragmente
Próza 2004-10-09 (14862 megjelenítések)
Caiete (1957-1965)
: fragmente
Személyese 2009-04-28 (14259 megjelenítések)
Caiete (1966-1968)
: fragmente
Személyese 2009-04-28 (11231 megjelenítések)
Caiete (1969-1972)
: fragmente
Személyese 2009-04-28 (10251 megjelenítések)
Caiete (1969-1972)
: fragmente - 2
Vers 2009-08-22 (10780 megjelenítések)
Cartea amăgirilor
: fragment
Próza 2002-12-04 (12331 megjelenítések)
Cartea amăgirilor
: Jurământ vieții
Próza 2003-11-19 (16252 megjelenítések)
Cât de departe sunt toate!
:
Személyese 2002-07-12 (10647 megjelenítések)
Des larmes et des saints, extraits
:
Próza 2010-06-04 (10163 megjelenítések)
Despre muncă
: din cartea "Pe culmile disperării"
Próza 2014-11-06 (6400 megjelenítések)
Despre neajunsul de a te fi născut
: Fragment
Próza 2009-10-10 (9501 megjelenítések)
Din tot ce-i fugar..
:
Esszé 2003-02-28 (12167 megjelenítések)
Du saint au cynique
:
Próza 2010-06-03 (8651 megjelenítések)
D’amour amer…
:
Próza 2010-06-03 (9770 megjelenítések)
Emil Cioran, über Arbeit.
: Aus dem Buch "Auf den Gipfeln der Verzweiflung"
 Próza 2014-11-05 (6561 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Benjamin Fondane
Esszé 2009-04-20 (10863 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Beckett - Câteva întâlniri
Vers 2009-04-21 (9407 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Michaux Pasiunea pentru exhaustiv
Vers 2009-04-21 (10182 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Guido Ceronetti Infernul trupului
Esszé 2009-04-22 (10998 megjelenítések)
foloasele exilului
: fragment
Próza 2004-09-27 (9650 megjelenítések)
gânduri
:
Személyese 2002-06-24 (10510 megjelenítések)
Gânduri
:
Személyese 2006-03-30 (12302 megjelenítések)
Îndreptar pătimaș
:
Személyese 2003-02-23 (9628 megjelenítések)
Îndreptar pătimaș (2)
:
Személyese 2003-02-23 (8551 megjelenítések)
Olda: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Önéletraj Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|
Ajánlott Alkotáso
