Olda: 2 : 1
A nu mai putea trăi
: Személyese 2002-08-08 (18211 megjelenítések)
A ști că mori
: Személyese 2004-02-21 (13656 megjelenítések)
Aforisme
: Próza 2004-10-19 (21021 megjelenítések)
Aforisme(II)
: Próza 2009-08-19 (10874 megjelenítések)
Aforisme(III)
: Próza 2009-08-19 (9416 megjelenítések)
Aforisme(IV)
: Próza 2009-08-24 (9681 megjelenítések)
Aforisme(V)
: Próza 2009-08-24 (10101 megjelenítések)
Aforisme(VI)
: Próza 2009-08-31 (10516 megjelenítések)
amurgul gândurilor - 1
: Személyese 2004-03-01 (14711 megjelenítések)
amurgul gândurilor - 2
: Személyese 2004-03-01 (12508 megjelenítések)
amurgul gândurilor - 3
: Személyese 2004-03-01 (12821 megjelenítések)
Aroganța rugăciunii
: fragment Személyese 2005-03-02 (14792 megjelenítések)
Bréviaire des vaincus II, extraits
: Vers 2015-06-10 (7856 megjelenítések)
Căderea în timp
: fragmente Próza 2004-10-09 (15318 megjelenítések)
Caiete (1957-1965)
: fragmente Személyese 2009-04-28 (14768 megjelenítések)
Caiete (1966-1968)
: fragmente Személyese 2009-04-28 (11736 megjelenítések)
Caiete (1969-1972)
: fragmente Személyese 2009-04-28 (10692 megjelenítések)
Caiete (1969-1972)
: fragmente - 2 Vers 2009-08-22 (11267 megjelenítések)
Cartea amăgirilor
: fragment Próza 2002-12-04 (12808 megjelenítések)
Cartea amăgirilor
: Jurământ vieții Próza 2003-11-19 (16747 megjelenítések)
Cât de departe sunt toate!
: Személyese 2002-07-12 (11117 megjelenítések)
Des larmes et des saints, extraits
: Próza 2010-06-04 (10676 megjelenítések)
Despre muncă
: din cartea "Pe culmile disperării" Próza 2014-11-06 (6870 megjelenítések)
Despre neajunsul de a te fi născut
: Fragment Próza 2009-10-10 (10029 megjelenítések)
Din tot ce-i fugar..
: Esszé 2003-02-28 (12646 megjelenítések)
Du saint au cynique
: Próza 2010-06-03 (9123 megjelenítések)
D’amour amer…
: Próza 2010-06-03 (10262 megjelenítések)
Emil Cioran, über Arbeit.
: Aus dem Buch "Auf den Gipfeln der Verzweiflung" Próza 2014-11-05 (7011 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Benjamin Fondane Esszé 2009-04-20 (11360 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Beckett - Câteva întâlniri Vers 2009-04-21 (9868 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Michaux Pasiunea pentru exhaustiv Vers 2009-04-21 (10636 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Guido Ceronetti Infernul trupului Esszé 2009-04-22 (11474 megjelenítések)
foloasele exilului
: fragment Próza 2004-09-27 (10117 megjelenítések)
gânduri
: Személyese 2002-06-24 (10979 megjelenítések)
Gânduri
: Személyese 2006-03-30 (12763 megjelenítések)
Îndreptar pătimaș
: Személyese 2003-02-23 (10102 megjelenítések)
Îndreptar pătimaș (2)
: Személyese 2003-02-23 (9003 megjelenítések)
Olda: 2 : 1 |
|

|
|
|
Önéletraj Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|