Olda: 2 : 1
A nu mai putea trăi
:
 Személyese 2002-08-08 (17440 megjelenítések)
A ști că mori
:
Személyese 2004-02-21 (12979 megjelenítések)
Aforisme
:
Próza 2004-10-19 (20170 megjelenítések)
Aforisme(II)
:
Próza 2009-08-19 (10098 megjelenítések)
Aforisme(III)
:
Próza 2009-08-19 (8712 megjelenítések)
Aforisme(IV)
:
Próza 2009-08-24 (8934 megjelenítések)
Aforisme(V)
:
Próza 2009-08-24 (9316 megjelenítések)
Aforisme(VI)
:
Próza 2009-08-31 (9698 megjelenítések)
amurgul gândurilor - 1
:
Személyese 2004-03-01 (13940 megjelenítések)
amurgul gândurilor - 2
:
Személyese 2004-03-01 (11696 megjelenítések)
amurgul gândurilor - 3
:
Személyese 2004-03-01 (12008 megjelenítések)
Aroganța rugăciunii
: fragment
Személyese 2005-03-02 (14028 megjelenítések)
Bréviaire des vaincus II, extraits
:
 Vers 2015-06-10 (6972 megjelenítések)
Căderea în timp
: fragmente
Próza 2004-10-09 (14594 megjelenítések)
Caiete (1957-1965)
: fragmente
Személyese 2009-04-28 (13884 megjelenítések)
Caiete (1966-1968)
: fragmente
Személyese 2009-04-28 (10779 megjelenítések)
Caiete (1969-1972)
: fragmente
Személyese 2009-04-28 (10003 megjelenítések)
Caiete (1969-1972)
: fragmente - 2
Vers 2009-08-22 (10353 megjelenítések)
Cartea amăgirilor
: fragment
Próza 2002-12-04 (11993 megjelenítések)
Cartea amăgirilor
: Jurământ vieții
Próza 2003-11-19 (15953 megjelenítések)
Cât de departe sunt toate!
:
Személyese 2002-07-12 (10399 megjelenítések)
Des larmes et des saints, extraits
:
Próza 2010-06-04 (9703 megjelenítések)
Despre muncă
: din cartea "Pe culmile disperării"
Próza 2014-11-06 (6005 megjelenítések)
Despre neajunsul de a te fi născut
: Fragment
Próza 2009-10-10 (9182 megjelenítések)
Din tot ce-i fugar..
:
Esszé 2003-02-28 (11865 megjelenítések)
Du saint au cynique
:
Próza 2010-06-03 (8370 megjelenítések)
D’amour amer…
:
Próza 2010-06-03 (9496 megjelenítések)
Emil Cioran, über Arbeit.
: Aus dem Buch "Auf den Gipfeln der Verzweiflung"
 Próza 2014-11-05 (6279 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Benjamin Fondane
Esszé 2009-04-20 (10473 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Beckett - Câteva întâlniri
Vers 2009-04-21 (9113 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Michaux Pasiunea pentru exhaustiv
Vers 2009-04-21 (9927 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Guido Ceronetti Infernul trupului
Esszé 2009-04-22 (10619 megjelenítések)
foloasele exilului
: fragment
Próza 2004-09-27 (9384 megjelenítések)
gânduri
:
Személyese 2002-06-24 (10247 megjelenítések)
Gânduri
:
Személyese 2006-03-30 (12055 megjelenítések)
Îndreptar pătimaș
:
Személyese 2003-02-23 (9295 megjelenítések)
Îndreptar pătimaș (2)
:
Személyese 2003-02-23 (8278 megjelenítések)
Olda: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Önéletraj Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|
Ajánlott Alkotáso
