Olda: 2 : 1
A nu mai putea trăi
:
 Személyese 2002-08-08 (17432 megjelenítések)
A ști că mori
:
Személyese 2004-02-21 (12972 megjelenítések)
Aforisme
:
Próza 2004-10-19 (20165 megjelenítések)
Aforisme(II)
:
Próza 2009-08-19 (10091 megjelenítések)
Aforisme(III)
:
Próza 2009-08-19 (8708 megjelenítések)
Aforisme(IV)
:
Próza 2009-08-24 (8927 megjelenítések)
Aforisme(V)
:
Próza 2009-08-24 (9308 megjelenítések)
Aforisme(VI)
:
Próza 2009-08-31 (9691 megjelenítések)
amurgul gândurilor - 1
:
Személyese 2004-03-01 (13937 megjelenítések)
amurgul gândurilor - 2
:
Személyese 2004-03-01 (11689 megjelenítések)
amurgul gândurilor - 3
:
Személyese 2004-03-01 (12004 megjelenítések)
Aroganța rugăciunii
: fragment
Személyese 2005-03-02 (14025 megjelenítések)
Bréviaire des vaincus II, extraits
:
 Vers 2015-06-10 (6965 megjelenítések)
Căderea în timp
: fragmente
Próza 2004-10-09 (14584 megjelenítések)
Caiete (1957-1965)
: fragmente
Személyese 2009-04-28 (13873 megjelenítések)
Caiete (1966-1968)
: fragmente
Személyese 2009-04-28 (10771 megjelenítések)
Caiete (1969-1972)
: fragmente
Személyese 2009-04-28 (10001 megjelenítések)
Caiete (1969-1972)
: fragmente - 2
Vers 2009-08-22 (10347 megjelenítések)
Cartea amăgirilor
: fragment
Próza 2002-12-04 (11985 megjelenítések)
Cartea amăgirilor
: Jurământ vieții
Próza 2003-11-19 (15949 megjelenítések)
Cât de departe sunt toate!
:
Személyese 2002-07-12 (10386 megjelenítések)
Des larmes et des saints, extraits
:
Próza 2010-06-04 (9701 megjelenítések)
Despre muncă
: din cartea "Pe culmile disperării"
Próza 2014-11-06 (6000 megjelenítések)
Despre neajunsul de a te fi născut
: Fragment
Próza 2009-10-10 (9180 megjelenítések)
Din tot ce-i fugar..
:
Esszé 2003-02-28 (11855 megjelenítések)
Du saint au cynique
:
Próza 2010-06-03 (8368 megjelenítések)
D’amour amer…
:
Próza 2010-06-03 (9490 megjelenítések)
Emil Cioran, über Arbeit.
: Aus dem Buch "Auf den Gipfeln der Verzweiflung"
 Próza 2014-11-05 (6272 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Benjamin Fondane
Esszé 2009-04-20 (10466 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Beckett - Câteva întâlniri
Vers 2009-04-21 (9107 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Michaux Pasiunea pentru exhaustiv
Vers 2009-04-21 (9921 megjelenítések)
Exerciții de admirație
: Guido Ceronetti Infernul trupului
Esszé 2009-04-22 (10609 megjelenítések)
foloasele exilului
: fragment
Próza 2004-09-27 (9377 megjelenítések)
gânduri
:
Személyese 2002-06-24 (10240 megjelenítések)
Gânduri
:
Személyese 2006-03-30 (12051 megjelenítések)
Îndreptar pătimaș
:
Személyese 2003-02-23 (9289 megjelenítések)
Îndreptar pătimaș (2)
:
Személyese 2003-02-23 (8272 megjelenítések)
Olda: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Önéletraj Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|
Ajánlott Alkotáso
