Urcând muntele...
mult mai grea decât crucea
coroana de spini



Luna luminând
drumul osânditului
sus pe Golgota



Singur pe cruce...
Unicul punct de sprijin
undeva în cer



- Dați-mi sufletul,
și-o să-l înalț la cer!
glăsui hăul



Și osânditul
dărui călăilor
floarea unui surâs



Văpaia Lunii...
pironite pe cruce
dorm și mâinile



Gustul sângelui:
un țânțar dând târcoale
celor doi tâlhari



După răstignire
ploaia spălând sângele
de pe coroana de spini



Eu, osânditul,
răstignindu-mi sufletul
pe crucea de oase



Răstignit de trup
sufletul sângerează
peste Golgota



Briza serii
în slalom pe Golgota
printre răstigniți



Un melc pe cruce,
acoperind cu bale
sângele lui Christ



Chipul mamei –
arătura de toamnă
tot mai adâncă



Cruce-n asfințit –
rănile răstignitului
încă sângerând


Ștreașina crucii...
deasupra piroanelor
cuiburi de vrăbii



Coroane de spini
pe muntele Golgota...
și niciun Iisus



Sub cerul Lunii,
unghi după unghi, cocorii
purtându-și crucea



Piciorul crucii...
un câine așteptându-și
în van stăpânul