agonia magyar v3 |
Agónia - Művészeti Műhelyek | Szabályo | Mission | Lépj kapcsolatba velün | Regisztrál | ||||
Cikk Közösségek Pályazat Esszé Multimédia Személyese Vers Sajt? Próza _QUOTE Forgatókönyv Speciáli | ||||||
|
||||||
agonia Ajánlott Alkotáso
■ Rozsdás szárnyakkal
Romanian Spell-Checker Lépj kapcsolatba velün |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-03-21 | [Ezt a szöveget a következ. nyelven kell olvasni romana] | Könyvtárba beírt Maria Elena Chindea Se sfâşia amurgul în pomii de mărgean. Izbea în zare vântul de fier, ca un ciocan, şi se zbăteau arţarii aprinşi, ca să se stîngă Atunci luându-mi puşca şi roibul fără chingă, pornii spre Olt în goană De-aici, din stufărişuri, mi se părea că Toamna mă cheamă cu tăişuri de strigăte de lișiti şi gemete de plopi Din văgăuni, din mlaştini, din bălării, din gropi, ieşea, adâncă, seara, vuind, ca o bulboană Şi mă duceam, cu seara, pe-acelaşi roib în goană Şi cum fugeam spre toamnă, pe sub copaci, ca Gruia, se încercau frunzare să-mi ţie cărăruia, iar la un puţ, îmi dete un fag cu piţigoi de „rămas-bun" o frunză, şi-n dunga asprei foi jeli, în drumu-mi, Vara şi cea din urmă frunză Şi am simţit cum Toamna-ncepea să mă pătrunză cu-otravă amăruie de laur şi de boji Şi o crestai în suflet, tăios, ca pe-un răboj. Cu botu-n spume, roibul, scurmă, sărind, ţărâna. Şi - fără vrere - parcă, mi se întinse mâna spre zarea unde Oltul rostogolea zăvoiul Nu mai doineau pe plute, plutăşii, şi şuvoiul nu mai gonea, cu trăsnet, butuci tăiaţi de jugăr. Punea, pe toate, seară o rasă de călugăr Şi-am aşteptat, zadarnic, pe Olt, un zvon de buţi, din Drăgăşani pornite cu cărăuşi tăcuţi Nu mai vedeam, pe ţărmuri cum focuri se aprind, doar focurile toamnei ardeau prin pomi, troznind şi-n piept aceeaşi toamnă-mi trosnea, arzând ca-n tei - Cutremurat - deodată gemui şi-mi înfipsei în coapsa sănătoasă a roibului, călcâiul întâiul gând de toamnă m-a-nspaimantat întâiul! Zăbala-nspumegata întoarse roibu-n fugă -Veneau, - oftând a moarte - spre mine plopi cu glugă, şi-mi ascuţeam urechea şi-i auzeam cum sună, şi cum cobeau, cu buhe şi se izbeau de luna Spăimântătoare, Toamna se luase după mine, şi-nfricoșat de Toamnă, fugar peste coline, smulsei din spate puşca şi-n urma mea trăsei ca-ntr-un strigoi, din noaptea cea rea de San Andrei! întors cu roibu-n spumă, -în noaptea-ceia deasă, ţinându-mi răsuflarea, am stat de veghe în casă, căci - sec - în zidu-odăii, cu un tic-tac statornic, o noapte-ntreagă, Toamna bătu ca un ceasornic.
|
||||||||
Az irodalom, kultúra és vers háza. Írj és élvezd a cikkeket, esszéket, prózát, klasszihus verseket és versenyeket | |||||||||
Az oldalakon megjelent bármely anyag közlése engedélyünk nélkül, tilos.
Copyright 1999-2003. Agonia.Ne
E-mail | Publikálási és bizalmassági politik