În calma îngăduință crepusculră
Lumina se potolește încet
Și jocurile dure dintre monștrii cei nevăzuți
Devin mai puțin perceptibile pentru suflet
Acum pot să apară sentimente mai blânde
Și gânduri ce pun în balnțe subtile
Iubirea de viață speranța și visul
Îngăduindu-ți să vezi
Cât mai contează candoarea de-a fi pe pământ
Și teama de cele ce stăruie mute
În țesătura de forme și riscuri
Din preajma ce pare atât de modestă și simplă