agonia
magyar

v3
 

Agónia - Művészeti Műhelyek | Szabályo | Mission Lépj kapcsolatba velün | Regisztrál
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Cikk Közösségek Pályazat Esszé Multimédia Személyese Vers Sajt? Próza _QUOTE Forgatókönyv Speciáli

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 

Vasile Cârlova[Vasile_Cârlova]

 
  Vasile_Cârlova

Lakóhelye: Buzău
Választott nyelve Választott nyelve


Önéletraj Vasile Cârlova

Személyes web olda Vasile Cârlova


 
Használd ezt a címet, hogy kapcsolódj a szerző oldalhoz : 

Authorship & Copyright Protection (beta):
 A szerz. aktív gyüjteményei:

Legújabban bevitt szövegek:

Vers (4)
Minde (4)

Legújabban bevitt szövegek:

Véleménye:

Könyvtárba vitt szövege:

Olda: 1

Înserarea :
Vers 2008-11-03 (15803 megjelenítések)

Păstorul întristat :
Vers 2008-11-03 (7148 megjelenítések)

Rugăciune :
Vers 2008-11-03 (5063 megjelenítések)

Ruinurile Târgoviștei :
Vers 2008-11-03 (9531 megjelenítések)


Olda: 1





Önéletraj Vasile Cârlova

A fost un poet și ofițer român, care deși a scris doar cinci poezii a intrat în Istoria literaturii române a lui George Călinescu și a introdus în literatura română faimoasa temă a preromantismului european.
S-a născut la Buzău Vasile Cârlova, fiu al medelnicerului Ioniță Cârlova, fost ispravnic de Buzău, descendent al unei familii de boiernași (Cârlomanii/Cârlovanii) având între înaintași pe Luca, episcop de Buzău (trimis în misiuni diplomatice de Mihai Viteazul), mai apoi mitropolit al Ungrovalahiei; după mamă, se trăgea din familia Lăcustenilor din Locusteni – Dolj.

1816- După moartea timpurie a părinților, este crescut de o soră a mamei, căsătorită cu stolnicul Nicolae Hiotu, la Craiova. Are ca tovarăș de învățătură pe viitorul poet Grigore Alexandrescu; a învățat limba greacă și limba franceză. După încercări de versificare în grecește, la stăruința lui Ion Voinescu II va scrie poezii în limba română.

1827- A debutat cu o traducere după Hero și Leandru a lui Musaios și a poemului Zaire a lui Voltaire. A scris ’’Păstorul întristat’’, poezie publicată în „Curierul Românesc” (la 8 mai 1830) de I.Heliade Rădulescu (va fi pusă pe muzică, la 8 mai 1850, de Anton Pann).

1827- A scris ’’Păstorul întristat’’, poezie publicată în „Curierul Românesc” (la 8 mai 1830) de I.Heliade Rădulescu (va fi pusă pe muzică, la 8 mai 1850, de Anton Pann).

1828- Scrie „Ruinurile Târgoviștei”, tipărită la 20 martie 1830, în aceeași gazetă, cu o prezentare a lui Heliade Rădulescu, care îi menea un strălucit viitor literar: „geniul său cel poetic făgăduiește mult pentru limba românească, cea atât de frumoasă subt pana lui.”

1828- Scrie poezia „Rugăciune”, publicată postum (1839) de Heliade.

30 mai 1830- Revista ieșeană „Albina românească” reproduce poezia „Ruinurile Târgoviștei”. Scrie poezia „Înserarea”, publicată în „Curierul Românesc”, la 29 iunie.

1830- Ia ființă miliția națională, nucleu al oștirii române moderne.

6 iulie 1830- E al treizecișitreilea dintre voluntarii angajați în miliția națională, unde va servi cu gradul de sublocotenent.

1831- Scrie „Marșul românilor” sau „Odă oștirei române cu ocazia înălțării steagului național”, versuri ce au circulat tipărite pe foi volante (cenzura a făcut să nu poată fi tipărite decât postum, în 1839, în „Curierul Românesc”).

18 septembrie 1831- Vasile Cârlova a murit la Craiova, în urma unei boli infecțioase. A fost îngropat în curtea bisericii Madona Dudu.

Sursa:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Vasile_C%C3%A2rlova


poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Az irodalom, kultúra és vers háza. Írj és élvezd a cikkeket, esszéket, prózát, klasszihus verseket és versenyeket poezii
poezii
poezii  Keresés  Agónia - Művészeti Műhelyek  

Az oldalakon megjelent bármely anyag közlése engedélyünk nélkül, tilos.
Copyright 1999-2003. Agonia.Ne

E-mail | Publikálási és bizalmassági politik

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!