Olda: 2 : 1
(Panoplii)
: poem inedit Vers 2009-08-23 (7234 megjelenítések)
Abecedar
: Vers 2017-02-21 (4042 megjelenítések)
Adagio
: Vers 2005-07-29 (9346 megjelenítések)
Amurg
: Vers 2017-02-12 (4562 megjelenítések)
Cale-ntoarsă
: Vers 2017-02-13 (3810 megjelenítések)
Ceas rau
: Vers 2006-07-18 (7252 megjelenítések)
Celei venite
: 1925 Vers 2005-06-28 (7561 megjelenítések)
Clopote
: Vers 2005-07-29 (8020 megjelenítések)
Constatări provinciale
: Vers 2017-02-19 (3435 megjelenítések)
Cravata de cânepă (fragment)
: din Descântecul și Flori de lampă (1925) Próza 2009-03-18 (6066 megjelenítések)
Crin de iarnă
: Vers 2017-02-14 (3591 megjelenítések)
Declin
: 1915 Vers 2005-06-28 (8399 megjelenítések)
Dicteu
: încercare de a ghici un poem Vers 2008-12-05 (6914 megjelenítések)
Dint-o toamnă
: Vers 2017-02-13 (4070 megjelenítések)
Dintr-o vară
: Vers 2017-02-13 (3590 megjelenítések)
Doleanțe
: 1915 Vers 2005-06-28 (6675 megjelenítések)
Dor de mare
: Vers 2005-09-17 (8809 megjelenítések)
Eleonora
: din revista unu, nr. 2/1928 Vers 2009-07-27 (22149 megjelenítések)
Epictet
: Vers 2005-06-28 (6179 megjelenítések)
Erinnerung
: din Ora fântânilor Vers 2008-11-22 (5778 megjelenítések)
Fără tine
: Vers 2011-08-18 (7019 megjelenítések)
Olda: 2 : 1 |
|
|
|
|
Önéletraj Ion Vinea
Ion Vinea s-a născut pe 17 aprilie 1895 în localitatea Giurgiu. Pseudonimul literar al lui Ion Eugen Iovanaki, poet român în vecinătatea mișcării literare de avangardă.După absolvirea liceului \"Sfântul Sava\" din București, frecventează cursurile Facultății de Drept, mai întâi la București, apoi la Iași, unde își ia diploma de licență. Nu a profesat niciodată avocatura. Încă din anii liceului, scoate împreună cu Tristan Tzara și Marcel Iancu revista Simbol 1912, cu atitudine netă împotriva semănătorismului. În anii 1914-1916 publică versuri apreciate în mod pozitiv de critică. De la început Vinea a fost socotit un poet modern. A fi modern la acea dată însemna a fi simbolist. Dacă poeziile de ucenicie sunt într-adevăr simboliste, producțiile următoare au o nuanță mai tonică, Vinea fiind refractar oricărei înregimentări. El și-a înjghebat propria echipă în jurul revistei Contimporanul, pe care o conduce în anii 1922-1932, revistă care devine principală rampă de lansare a scriitorilor moderniști și avangardiști. Contimporanul a mobilizat revolta iconoclastă a tinerimii, lovind în tabu-urile burgheze, în platitudinea distins-academică și în modelele \"frumosului\" mistificator, încărcat de prejudecăți naționaliste și de un ruralism agresiv. Alături de colaborarea scriitorilor români (Barbu Fundoianu, Ilarie Voronca, Ion Barbu ș.a.), Vinea a găzduit texte ale autorilor de pe diverse meridiane (Paul Éluard, Philippe Souppault, Robert Musil, Joyce Trake, Kassak Lajos etc.), întreținânâd o vastă corespondență cu membrii \"comunității\" avangardiste europene, fapt care îi permite să păstreze revista mereu în actualitate.Registrul liric al lui Ion Vinea a fost foarte amplu, de la poezia simbolistă elegantă și decorativă sau ironic-patetică, până la modernismul învecinat cu extremismul avangardiștilor, pe care totuși s-a ferit să-l adopte în practica literară. Capacitatea lui de a trece de la o formulă poetică la alta a fost singulară în literatura română, versurile lui putând aminti de Lucian Blaga dar și de Tudor Arghezi sau Adrian Maniu. Ca și Ilarie Voronca, Ion Vinea este un mare creator de imagini, fără a slăbi însă niciodată controlul inteligenței artistice asupra fluxului imagistic. Față de creația sa poetică a dovedit nepăsare, risipindu-și versurile în paginile diverselor publicații la care colabora, fără preocuparea de a și le aduna într-un volum. O va face totuși în anul 1964, când la 26 iunie se dă \"bun de tipar\" volumului \"Ora fântânilor\" de către Editura pentru Literatură. Ion Vinea, în vârstă de 79 de ani, nu își va vedea însă cartea în vitrinele librăriilor. Se stinge din viață câteva zile mai târziu, în ziua de 6 iulie 1964.
|