Olda: 1
Anii de la tine la mine
: traducere de Maria Banuș
 Vers 2008-12-11 (8533 megjelenítések)
Auf überregneter Fährte
:
 Vers 2004-12-12 (7519 megjelenítések)
Cel ce inima-și smulge din piept
: traducere de Maria Banuș
Vers 2008-12-11 (7609 megjelenítések)
Copac din Aspen...
:
Vers 2003-02-08 (7798 megjelenítések)
Corona
: traducere de Maria Banuș
Vers 2008-12-11 (7343 megjelenítések)
Corona
: Traducere de GretenTartler
Vers 2009-07-22 (7546 megjelenítések)
Corona
:
Vers 2009-07-22 (6468 megjelenítések)
Elogiul depărtării
:
Vers 2005-03-24 (8862 megjelenítések)
Erau nopți
:
Vers 2003-02-17 (8868 megjelenítések)
Floare
:
Vers 2003-02-07 (8358 megjelenítések)
Marianne
:
Vers 2006-03-10 (7669 megjelenítések)
Măslinul
: din volumul: Opera poetică (I)
Vers 2021-12-02 (1293 megjelenítések)
Poem pentru umbra Marianei
: Dimensiunea românească (1987)
Vers 2010-12-19 (6990 megjelenítések)
Psalm
:
Vers 2003-02-14 (9746 megjelenítések)
Schreib dich nicht
:
Vers 2004-12-12 (9982 megjelenítések)
So bist du denn geworden...
: in Mohn und Gedächtnis (1952)
Vers 2010-02-28 (7878 megjelenítések)
Solve
:
Vers 2010-02-28 (6594 megjelenítések)
Somn și hrană
:
Vers 2011-06-22 (5646 megjelenítések)
Sonata morții
:
Vers 2003-02-07 (8894 megjelenítések)
Stigmat
:
Vers 2011-06-22 (5562 megjelenítések)
Taina ferigilor
:
Vers 2011-06-23 (5779 megjelenítések)
Târziu și adânc
: traducere de Maria Banuș
Vers 2009-07-11 (7334 megjelenítések)
Tenebre
:
Vers 2003-02-20 (7969 megjelenítések)
Über drei...
:
Vers 2010-02-28 (6251 megjelenítések)
Vecinătatea mormintelor
: din volumul: Opera poetică (I)
Vers 2021-12-02 (1174 megjelenítések)
Zadarnic pe geam pictezi inimi
: traducere de Maria Banuș
Vers 2008-12-11 (7326 megjelenítések)
“Fuga” Morții
:
Vers 2004-04-13 (11941 megjelenítések)
Olda: 1 |
|
|
|
|
|
Önéletraj Paul Celan
Paul Celan (pseudonimul lui Paul Antschel) (n. 23 noiembrie 1920, Cernăuți – d. 20 aprilie 1970, Paris) a fost un scriitor de limba germană, evreu originar din România. Pseudonimul său literar (anagrama numelui de familie) se pronunță în limba germană "Țelan". Este considerat a fi unul din cei mai mari poeți moderni.
Poetul, traducătorul și eseistul a avut o traiectorie sinuoasă. S-a născut în Bucovina de Nord, într-o familie de evrei germanofoni în epoca în care această regiune făcea parte din România, a trăit în Austria, România, și apoi în și Franța. A scris în limba germană. A fost un traducător extrem de activ. A tradus în această limbă literatură română, portugheză, rusă, engleză și franceză. A tradus din limba germană în limba română povestirile lui Franz Kafka și a colaborat la prestigioasă revistă Secolul 20.
Paul Celan s-a născut într-o familie vorbitoare de limba germană din Cernăuți in Bucovina, care devenise de doi ani provincie a României. Ținutul păstra încă bogata moștenire etnică și culturală din perioada în care fusese provincie austriacă. În Bucovina în general, iar la Cernăuți în mod special trăiau numeroase minorități etnice, astfel încât copilul a crescut într-un spațiu multicultural. Limba română a învațat-o de la prietenii săi de joacă.
Orașul, care a aparținut până în 1918 Imperiului Austro-Ungar, a fost ocupat de sovietici în iunie 1940 în urma pactului Ribentropp-Molotov, fiind reocupat de armata română condusă de mareșalul Ion Antonescu în iunie 1941 și anexat ulterior de Uniunea Sovietică după contraofensiva din 1944. Cernăuțiul aparține astăzi Ucrainei, numindu-se Èernivți.
Familia sa era una de evrei ortodocși, practicanți. Tatăl său, Leo, era un sionist care a dorit să-și educe fiul în ebraică la Safah Ivriah, o instituție care milita pentru asimilarea evreilor în cultura austriacă. Mama sa era o avidă cititoare de literatură germană și insista ca germana să fie limba vorbită în familie. Dupa ceremonia de Bar Mitzvah din 1933, Paul Celan a abandonat sionismul și și-a încheiat educația ebraică; a devenit un membru activ al mișcării socialiste și suporter al cauzei republicane în timpul războiului civil din Spania. Mătușa sa, Minna, care a locuit un timp cu familia sa în Cernăuți, a emigrat în 1934 în Palestina. Primul său poem intitulat "De ziua mamei" (1938) e o declarație de dragoste pentru mama sa. Amândoi părinții lui au fost deportați de naziști și au murit într-un lagăr de concentrare din Transnistria.
Chiar dacă a cochetat cu gândul emigrării în Palestina din cauza antisemitismului în creștere al sovieticilor, se stabilește la București în 1945 unde rămâne până în 1947. Devine un membru activ al comunității literare evreiești din România, traduce literatură rusă în limba română și publică cărți sub diferite pseudonime.
Scena literară din România era dominată de suprarealism, Bucureștiul devenise capitala suprarealismului mondial, după ce mișcarea își pierduse orice suflu în Franța, țara de origine. Paul Celan se juca și confecționa diferite pseudonime pentru el și prietenii săi (așa cum a a procedat și Fernando Pessoa, un alt poet modernist celebru, portughez) și tot acum și-a creat propriul său pseudonim.
O versiune a poemului "Todesfuge" a apărut în traducere românească semnata de Petre Solomon, sub titlul "Tangoul morții" în luna mai a anului 1947 in "Contemporanul".
Der Sand aus den Urnen -- Nisipul din urne (1948)
Mohn und Gedächtnis -- Macii și amintirile] (1952)
Von Schwelle zu Schwelle -- Din prag în prag (1955)
Sprachgitter -- Vorbirea-grilă (1959)
Die Niemandsrose -- Roza nimănui (1963)
Atemwende -- Respirație-întoarcere (1967)
Fadensonnen -- Sori împletiți (1968)
Lichtzwang -- Lumină-Impuls (1970)
Schneepart -- Zapadă-parte (postum, 1971)
|
Ajánlott Alkotáso
