agonia
magyar

v3
 

Agónia - Művészeti Műhelyek | Szabályo | Mission Lépj kapcsolatba velün | Regisztrál
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Cikk Közösségek Pályazat Esszé Multimédia Személyese Vers Sajt? Próza _QUOTE Forgatókönyv Speciáli

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 

Octavian Goga[OCTAVIAN_GOGA]

 
  OCTAVIAN_GOGA

Lakóhelye: n. Rășinari (Sibiu) - d. Ciucea
Választott nyelve Választott nyelve


Önéletraj Octavian Goga

Személyes web olda Octavian Goga


 
Használd ezt a címet, hogy kapcsolódj a szerző oldalhoz : 

Authorship & Copyright Protection (beta):
 A szerz. aktív gyüjteményei:

Legújabban bevitt szövegek:

Vers (97)
Minde (97)

Legújabban bevitt szövegek:

Véleménye:

Könyvtárba vitt szövege:

Olda: 2 : 1

A fost odat’... :
Vers 2005-05-20 (8438 megjelenítések)

A murit... :
Vers 2003-05-29 (7535 megjelenítések)

Acasă :
Vers 2005-12-07 (11432 megjelenítések)

Aducerile-aminte :
Vers 2005-06-24 (10269 megjelenítések)

Aeternitas :
Vers 2005-10-14 (7500 megjelenítések)

Agonie :
Vers 2005-09-06 (7780 megjelenítések)

Am fost... :
Vers 2003-05-29 (9369 megjelenítések)

Amurg :
Vers 2005-10-14 (22529 megjelenítések)

Apostolul :
Vers 2005-10-14 (15421 megjelenítések)

Apostolul :
Vers 2005-10-14 (7852 megjelenítések)

Apus :
Vers 2005-10-14 (11696 megjelenítések)

Asfințit :
Vers 2005-10-14 (11373 megjelenítések)

Așteptare :
Vers 2005-10-14 (8712 megjelenítések)

Așteptare :
Vers 2005-10-14 (9120 megjelenítések)

Așteptare :
Vers 2005-10-14 (9621 megjelenítések)

Atunci :
Vers 2005-12-07 (7793 megjelenítések)

Bătrâni :
Vers 2005-12-07 (14043 megjelenítések)

Cade-o lumină :
Vers 2005-06-24 (7892 megjelenítések)

Cain :
Vers 2005-12-07 (7083 megjelenítések)

Cântă moartea :
Vers 2005-12-07 (11446 megjelenítések)

Cântec :
Vers 2005-12-07 (11193 megjelenítések)

Cântece :
Vers 2005-12-07 (19055 megjelenítések)

Cântece :
Vers 2005-12-07 (6818 megjelenítések)

Cântece :
Vers 2005-12-07 (7248 megjelenítések)

Cântecele mele :
Vers 2005-12-07 (8533 megjelenítések)

Cărbunii :
Vers 2009-10-11 (9284 megjelenítések)

Ceahläul :
Vers 2002-10-23 (8482 megjelenítések)

Cetind pe Baudelaire :
Vers 2013-03-21 (4968 megjelenítések)

Chemare :
Vers 2006-05-16 (6954 megjelenítések)

Clăcașii :
Vers 2008-02-07 (13507 megjelenítések)

Coboară toamna... :
Vers 2006-05-16 (28941 megjelenítések)

Cosașul :
Vers 2009-10-13 (8149 megjelenítések)

Craciunul copiilor :
Vers 2004-10-05 (22770 megjelenítések)

Dăscălița : poezii pentru copii
Vers 2005-09-25 (25033 megjelenítések)

Dascălul :
Vers 2009-10-11 (8676 megjelenítések)

De demult... :
Vers 2006-05-16 (23573 megjelenítések)

Departe :
Vers 2009-10-12 (9020 megjelenítések)

Din larg :
Vers 2010-04-28 (8413 megjelenítések)

Doina :
Vers 2008-11-12 (31471 megjelenítések)

Dorinta :
Vers 2002-12-06 (10981 megjelenítések)

E sărbătoare :
Vers 2008-02-07 (8969 megjelenítések)

Eu știu un basm :
Vers 2009-10-11 (6671 megjelenítések)

Fără țară :
Vers 2009-10-21 (8242 megjelenítések)

Fată mare :
Vers 2002-10-23 (7726 megjelenítések)

Fecunditas : Ne cheamă pământul, 1909
Vers 2005-07-16 (6309 megjelenítések)

Graiul pâinii :
Vers 2009-10-13 (6453 megjelenítések)

În mine câteodată :
Vers 2009-10-26 (7999 megjelenítések)


Olda: 2 : 1





Önéletraj Octavian Goga

Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.

Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.

În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.

Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.

La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.

În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.

La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia




poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Az irodalom, kultúra és vers háza. Írj és élvezd a cikkeket, esszéket, prózát, klasszihus verseket és versenyeket poezii
poezii
poezii  Keresés  Agónia - Művészeti Műhelyek  

Az oldalakon megjelent bármely anyag közlése engedélyünk nélkül, tilos.
Copyright 1999-2003. Agonia.Ne

E-mail | Publikálási és bizalmassági politik

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!