agonia
magyar

v3
 

Agónia - Művészeti Műhelyek | Szabályo | Mission Lépj kapcsolatba velün | Regisztrál
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Cikk Közösségek Pályazat Esszé Multimédia Személyese Vers Sajt? Próza _QUOTE Forgatókönyv Speciáli

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Octavian Goga[OCTAVIAN_GOGA]

 
  OCTAVIAN_GOGA

Lakóhelye: n. Rășinari (Sibiu) - d. Ciucea
Választott nyelve Választott nyelve


Önéletraj Octavian Goga

Személyes web olda Octavian Goga


 
Használd ezt a címet, hogy kapcsolódj a szerző oldalhoz : 

Authorship & Copyright Protection (beta):
 A szerz. aktív gyüjteményei:

Legújabban bevitt szövegek:

Vers (97)
Minde (97)

Legújabban bevitt szövegek:

Véleménye:

Könyvtárba vitt szövege:

Olda: 2 : 1

A fost odat’... :
Vers 2005-05-20 (8749 megjelenítések)

A murit... :
Vers 2003-05-29 (7843 megjelenítések)

Acasă :
Vers 2005-12-07 (11851 megjelenítések)

Aducerile-aminte :
Vers 2005-06-24 (10659 megjelenítések)

Aeternitas :
Vers 2005-10-14 (7848 megjelenítések)

Agonie :
Vers 2005-09-06 (8144 megjelenítések)

Am fost... :
Vers 2003-05-29 (9687 megjelenítések)

Amurg :
Vers 2005-10-14 (23064 megjelenítések)

Apostolul :
Vers 2005-10-14 (15827 megjelenítések)

Apostolul :
Vers 2005-10-14 (8315 megjelenítések)

Apus :
Vers 2005-10-14 (12081 megjelenítések)

Asfințit :
Vers 2005-10-14 (11736 megjelenítések)

Așteptare :
Vers 2005-10-14 (9181 megjelenítések)

Așteptare :
Vers 2005-10-14 (9465 megjelenítések)

Așteptare :
Vers 2005-10-14 (9983 megjelenítések)

Atunci :
Vers 2005-12-07 (8218 megjelenítések)

Bătrâni :
Vers 2005-12-07 (14440 megjelenítések)

Cade-o lumină :
Vers 2005-06-24 (8230 megjelenítések)

Cain :
Vers 2005-12-07 (7434 megjelenítések)

Cântă moartea :
Vers 2005-12-07 (11835 megjelenítések)

Cântec :
Vers 2005-12-07 (11547 megjelenítések)

Cântece :
Vers 2005-12-07 (20571 megjelenítések)

Cântece :
Vers 2005-12-07 (7170 megjelenítések)

Cântece :
Vers 2005-12-07 (7579 megjelenítések)

Cântecele mele :
Vers 2005-12-07 (8870 megjelenítések)

Cărbunii :
Vers 2009-10-11 (9648 megjelenítések)

Ceahläul :
Vers 2002-10-23 (9069 megjelenítések)

Cetind pe Baudelaire :
Vers 2013-03-21 (5305 megjelenítések)

Chemare :
Vers 2006-05-16 (7315 megjelenítések)

Clăcașii :
Vers 2008-02-07 (13988 megjelenítések)

Coboară toamna... :
Vers 2006-05-16 (29428 megjelenítések)

Cosașul :
Vers 2009-10-13 (8581 megjelenítések)

Craciunul copiilor :
Vers 2004-10-05 (23157 megjelenítések)

Dăscălița : poezii pentru copii
Vers 2005-09-25 (25436 megjelenítések)

Dascălul :
Vers 2009-10-11 (9288 megjelenítések)

De demult... :
Vers 2006-05-16 (24008 megjelenítések)

Departe :
Vers 2009-10-12 (9354 megjelenítések)

Din larg :
Vers 2010-04-28 (8803 megjelenítések)

Doina :
Vers 2008-11-12 (32039 megjelenítések)

Dorinta :
Vers 2002-12-06 (11407 megjelenítések)

E sărbătoare :
Vers 2008-02-07 (9332 megjelenítések)

Eu știu un basm :
Vers 2009-10-11 (7001 megjelenítések)

Fără țară :
Vers 2009-10-21 (8727 megjelenítések)

Fată mare :
Vers 2002-10-23 (8098 megjelenítések)

Fecunditas : Ne cheamă pământul, 1909
Vers 2005-07-16 (6637 megjelenítések)

Graiul pâinii :
Vers 2009-10-13 (6838 megjelenítések)

În mine câteodată :
Vers 2009-10-26 (8332 megjelenítések)


Olda: 2 : 1





Önéletraj Octavian Goga

Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.

Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud. Alba. Satul se află pe Târnava Mică, astăzi fiind parte a comunei Cetatea de Baltă și circa 20% din familiile din sat poartă numele de Goga. Poetul spunea: "viața tăranilor de pe delnițele Crăciunelului mi-au fost sursă de inspirație pentru Plugarii și Clăcașii"[necesită citare]. În 1890, poetul s-a înscris la liceul de stat din Sibiu (astăzi Liceul Gheorghe Lazăr), ale cărui cursuri l-a urmat până în 1899, când s-a transferat la liceul românesc din Brașov. La absolvirea liceului, în 1900 s-a înscris la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Budapesta, continuându-și apoi studiile la Berlin și încheindu-le în 1904.

În numărul din 12-24 decembrie (nr. 275, p. 1098) ziarul Tribuna (Sibiu) i-a publicat prima poezie, Atunci și acum, semnată Tavi. Ion Pop-Reteganul de la Revista ilustrată (Bistrița) i-a scris la poșta redacției: „Ai talent, tinere amic, cultivează-l cu diligență, că poți deveni mare. Ziua bună de dimineață se arată. Nu cumva să neglijezi datorințele de studinte”. După aceste încurajări, i se publică pe o jumătate de pagină poezia Nu-i fericire pe pământ[3]. Goga, elev la liceul cu limba de predare maghiară din Sibiu, încă nu împlinise șaptesprezece ani.

Următoarele poezii pe care le-a publicat în revista Familia a lui Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, 1898, nr. 44, p. 13, noiembrie) și în ziarele Tribuna și Luceafărul (nr. 11, 1 decembrie 1902, nr. 14 - 15, 1 august 1903) au fost semnate, cu precădere, tot Octavian și apoi Nic. Otavă. Abia la 15 septembrie 1903 a semnat, în Luceafărul, prima poezie (Sfârșit de septembrie), cu numele Octavian Goga.

La 1 iulie 1902 a apărut la Budapesta revista revista Luceafărul, publicație pentru cultura națională și unitatea politică a românilor din Transilvania, unde Goga și-a publicat majoritatea poeziilor. Înființarea revistei s-a datorat studenților români care activau la Budapesta, în cadrul Societății „Petru Maior”: Al. Ciura, semnatarul articolului „În loc de program” din primul număr, Octavian Goga, cel care, în 1933, va afirma că titlul revistei „era înrudit cu starea sufletească și cu conștiința literară din acele vremi“. Majoritatea creațiilor incluse de Goga în volumul Poezii (1905), au apărut în Luceafărul, în paginile căreia poetul s-a afirmat ca talent literar autentic.

În 1904, a apărut în Luceafărul (an III, nr. 4, 15 februarie, p. 91 - 92) cunoscuta poezie Oltul, și în nr. 7, din 10 aprilie, p. 151, poezia Dăscălița, semnate Nic. Otavă, iar în 1905, poeziile: Plugarii, Lăutarul, Dascălul, Rugăciune și Clăcașii.

La 5 mai 1938, în parcul Castelului de la Ciucea poetul a suferit un infarct cerebral și a intrat în comă. În ziua de 7 mai 1938, la ora 14,15, s-a stins din viață la vârsta de 57 de ani. La Ciucea, prin fața catafalcului, duminică, 8 mai, și luni, 9 mai, a continuat pelerinajul miilor de oameni care l-au iubit și i-au prețuit opera. Marți, 10 mai, trenul mortuar cu rămășițele pământești ale ilustrului dispărut a pornit spre București. Sicriul a fost așezat, miercuri, 11 mai, în rotonda Ateneului, unde a stat până sămbătă 14 mai, când s-au desfășurat funeraliile naționale. Conform testamentului, nu s-au rostit cuvântări. Ulterior trupul poetului a fost înmormântat la conacul lui Goga de la Ciucea, conform dorinței acestuia




poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Az irodalom, kultúra és vers háza. Írj és élvezd a cikkeket, esszéket, prózát, klasszihus verseket és versenyeket poezii
poezii
poezii  Keresés  Agónia - Művészeti Műhelyek  

Az oldalakon megjelent bármely anyag közlése engedélyünk nélkül, tilos.
Copyright 1999-2003. Agonia.Ne

E-mail | Publikálási és bizalmassági politik

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!