Olda: 4 : 3 : 2 : 1
Da capo al fine
:
 Vers 2005-10-15 (5669 megjelenítések)
De ce-ai plecat?
:
Vers 2005-05-18 (9631 megjelenítések)
De vorba cu diavolul
:
Vers 2004-07-20 (7439 megjelenítések)
De vorbă cu iarna
: lui Ion U. Soricu
Vers 2003-06-17 (5579 megjelenítések)
De vorbă cu mine însumi
:
Vers 2005-10-31 (6599 megjelenítések)
Drum crucial
: lui Al. Tzigara-Samurcaș
Vers 2003-01-15 (5002 megjelenítések)
Ecce homo
:
Vers 2004-07-20 (5308 megjelenítések)
Echinox de toamnă
:
Vers 2005-10-15 (10046 megjelenítések)
Epilog
: lui Nicu Herăscu
Vers 2005-05-01 (6948 megjelenítések)
Epilog sentimental
:
Vers 2005-04-10 (6509 megjelenítések)
Fapt divers
:
Vers 2005-10-31 (5413 megjelenítések)
Fetița din Făgădău
:
Vers 2003-06-05 (6232 megjelenítések)
Glasul morilor
:
Vers 2005-10-31 (5654 megjelenítések)
Götterdämmerung
:
Vers 2005-10-31 (7753 megjelenítések)
Hodie mihi, cras tibi
:
Vers 2002-12-15 (5879 megjelenítések)
Împăcare postumă
:
Vers 2005-10-31 (5530 megjelenítések)
În așteptare
:
Vers 2005-10-15 (9151 megjelenítések)
În cinstea celei care a plecat
:
Vers 2005-06-16 (5389 megjelenítések)
În loc de prefață
:
Vers 2005-02-05 (8339 megjelenítések)
În orașul cu trei sute de biserici
:
Vers 2004-11-20 (5253 megjelenítések)
În templul liniștii
:
Vers 2006-06-29 (5758 megjelenítések)
Într-un bazar sentimental
: din volumul: "De vorbă cu mine însumi" (1913)
Vers 2005-12-14 (5802 megjelenítések)
Isprava toamnei
:
Vers 2006-06-29 (9798 megjelenítések)
Litanii pentru miezul nopții
:
Vers 2004-11-20 (5417 megjelenítések)
Moartea amanților
:
Vers 2006-06-29 (6399 megjelenítések)
Moartea dresorului de sticleți
: lui Const. Stere
Vers 2004-07-17 (4982 megjelenítések)
Moartea pasagerului
: lui Perpessicius
Vers 2006-10-14 (9598 megjelenítések)
Multașteptatei
:
Vers 2004-11-20 (10159 megjelenítések)
Nihil
: Strofe pentru faptele diverse (1930)
Vers 2004-10-14 (4836 megjelenítések)
Nihil
: Flacăra, V, nr. 11, 25 decembrie 1915
Vers 2006-05-22 (4811 megjelenítések)
Nocturnă
:
Vers 2005-06-08 (10419 megjelenítések)
Nu sunt ce par a fi
:
Vers 2002-09-24 (5471 megjelenítések)
Odeletă
:
Vers 2005-04-28 (5710 megjelenítések)
Olandezul zburător
: comandorului Eugen Tăutu
Vers 2009-07-31 (9634 megjelenítések)
Papusa automata
:
Vers 2005-05-11 (12891 megjelenítések)
Pășește-ncet
:
Vers 2004-09-19 (6973 megjelenítések)
Pastel bolnav
: doctorului Ionescu-Mihăiești
Vers 2009-04-21 (6409 megjelenítések)
Pe harta Europei
: lui Aristide Blank
Vers 2006-03-22 (11135 megjelenítések)
Pe malul Oltului
:
Vers 2004-11-20 (5465 megjelenítések)
Peisaj umed
:
Vers 2009-04-25 (7303 megjelenítések)
Poveste
: Nu sunt ce par a fi (1936)
Vers 2009-12-06 (3826 megjelenítések)
Poveste scurtă
: Vol. -Nu sunt ce par a fi (1936)
Vers 2002-10-06 (6150 megjelenítések)
Povestea mea
: Nu sunt ce par a fi (1936)
Vers 2009-12-06 (5502 megjelenítések)
Primăvară inutilă
: lui Adrian Maniu
Vers 2003-06-17 (4679 megjelenítések)
Prin gările cu firme-albastre
: din volumul: "De vorbă cu mine însumi" (1913)
Vers 2005-12-14 (4557 megjelenítések)
Quiproquo
:
Vers 2004-11-20 (4595 megjelenítések)
Rămâi
: Nu sunt ce par a fi (1936)
Vers 2009-12-06 (6434 megjelenítések)
Rânduri pentru cuvintele "nu" și "da"
:
Vers 2005-04-10 (4792 megjelenítések)
Rânduri pentru întregirea mea
:
Vers 2005-04-10 (4299 megjelenítések)
Rânduri pentru Moș Crăciun
:
Vers 2006-05-22 (14798 megjelenítések)
Olda: 4 : 3 : 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Önéletraj Ion Minulescu
Ion Minulescu (n. 6 ianuarie 1881, București - d. 11 aprilie 1944, București) a fost un poet și prozator român, reprezentant important al Simbolismului românesc.
Născut la București,a copilărit la Slatina, de unde este originară mama sa. A urmat școala primară și gimnaziul la Pitești; a făcut bacalaureat în 1899 la un pension particular din București, "Brânză și Arghirescu". În 1897, sub pseudominul (I. M.) Nirvan apar primele producții poetice ale lui Ion Minulescu, atunci încă elev la Pitești, în revista "Povestea vorbei". În 1898, sub semnătura I. Minulescu-Nirvan, tânărul poet publică în "Foaia pentru toți", doi ani mai târziu poetul pleacă la Paris pentru a studia dreptul. Poeții francezi îi schimbă însă dorințele și, captivat de scrierile acestora, uită de studiile sale juridice. După numai 4 ani se intoarce in tara, unde compune poezie si proza, in 1905 va publica unele poeme unele fragmente de proză din "Jurnalul unui pribeag", în revista "Viața nouă" a lui Ovid Densusianu, unul din organele cele mai însemnate ale mișcării simboliste. În 1906, Ion Minulescu începe să publice o parte din versurile ce vor compune "Romanțele pentru mai târziu" in revista "Viata Literară si artistică" a lui Ilarie Chendi. Tot in acest an incepe prietenia cu Dimitrie Anghel, cu care va traduce în colaborare versuri din Albert Samain, Charles Guérin, H. Bataille, H. de Régnier, publicate in "Sămănătorul". Iarna 1906 - 1907 cei doi prieteni o petrec la Constanța, ecourile acestei șederi pe țărmurile Mării Negre regăsindu-se în versurile lor, în minulescianele "Romante pentru mai târziu" (1908) și în "Fantaziile" lui D. Anghel (1909). În anul 1914, la 11 aprilie, se celebrează căsătoria lui Ion Minulescu cu Claudia Millian (1887 - 1961), poetă simbolistă, autoarea volumelor de versuri "Garoafe rosii" (1914), "Cântări pentru pasărea albastră" (1923), "Întregire" (1936), precum și a unor piese de teatru, între care drama "Vreau să trăiesc" (1937). Ion Minulescu si Claudia Millian au avut o fiică, pe Mioara Minulescu, artistă plastică inzestrată, care s-a consacrat cu devoțiune filială păstrării memoriei părinților ei. Urmează anii razboiului, 1916 - 1918 când soții Minulescu se refugiază la Iași. După acest episod apare un nou volum de proză al lui Minulescu: "Măști de bronz și lampioane de porțelan" (1920). Un an mai târziu, Minulescu își face debutul ca autor dramatic pe scena Nationalului se joacă piesa "Pleacă berzele" și comedia într-un act "Lulu Popescu" (10 ianuarie). În 1924 apare romanul "Roșu, galben și albastru", unul din marile succese literare ale vremii, după ce fusese în prealabil publicat în paginile "Vieții românești". Se reprezintă Omul care trebuie să moară "grotescă tragică în trei acte", publicată mai târziu, în 1939, sub titlul "Ciracul lui Hegesias", iar 6 ani mai târziu, în 1930, apare volumul "Strofe pentru toată lumea". Apare culegerea de nuvele fantastice Cetiti-le noaptea. La 11 aprilie, 1944, în urma unui colaps cardiac, Ion Minulescu încetează din viață la București și este înmormântat la Cimitirul Bellu. Director general al artelor în Ministerul de culte și arte. A condus publicațiile simboliste "Revista celorlați" și "Insula". A debutat cu versuri în "Povestirea vorbii". S-a format sub influența succesivă a lui Duiliu Zamfirescu, Alexandru Macedonski, Ștefan Petică și a simboliștilor francezi și belgieni. A mai scris proză, piese de teatru și cronici dramatice.
Versuri
Romanțe pentru mai târziu, Ed. Alacalay, 1908,
De vorbă cu mine însumi, București, 1913
Spovedanii, colecția Manuscriptum, 1927
Strofe pentru toată lumea, Ed. Cultura Națională, 1930
Nu sunt ce par a fi, Ed. Fundațiilor, 1936
Versuri, ediție definitivă îngrijită de autor, 1939
Proză
Casa cu geamurile portocalii, B.P.T., 1908
Măști de bronz și lampioane de porțelan, Ed. Alcalay, 1920
Lulu Popescu, Ed. Alcalay, 1920
Pleacă berzele, Ed. Alcalay, 1920
Roșu, galben și albastru, Ed. Cultura națională, 1924
Manechinul sentimental, Ed. Cultura națională, 1926
Corigent la limba română, Ed. Cultura națională, 1929
Bărbierul regelui Midas, București, 1929
3 și cu Rezeda 4, Ed. Adevărul, 1933
Cetițile noaptea, Ed. Cultura națională, 1933
|
Ajánlott Alkotáso
