Olda: 3 : 2 : 1
100
: Vers 2005-04-06 (9562 megjelenítések)
A nins la Iași
: Vers 2005-02-10 (14660 megjelenítések)
Acrostih
: Vers 2009-06-05 (13538 megjelenítések)
Al tuturor
: Vers 2005-10-15 (9186 megjelenítések)
Albatrosul ucis
: Vers 2002-06-11 (13115 megjelenítések)
Alexandrin
: Vers 2006-03-16 (8611 megjelenítések)
Alt ceas trist
: Vers 2010-08-28 (9030 megjelenítések)
Am căutat
: Vers 2005-04-04 (10858 megjelenítések)
Am iubit...
: Vers 2002-07-02 (8987 megjelenítések)
am obosit de vin, de stele
: Vers 2005-05-03 (10987 megjelenítések)
Am uitat
: Vers 2005-04-10 (6803 megjelenítések)
Olda: 3 : 2 : 1 |
|

|
|
|
Önéletraj Nicolae Labiș
1935 - la 2 decembrie se naște, în familia învățătorilor Eugen și Profira Labiș, din satul Mălini - Poiana Mărului, județul Baia, Nicolae Labiș;
Mama - originară din ținutul Neamțului (Topolița, pe apa Ozanei) - provenea dintr-o familie înrudită cu aceea a lui Ion Creangă;
1942 - începe cursurile școlii primare din satul natal, învățătoare fiindu-i chiar mama sa;
1944 – evacuați din pricina războiului, mama și Nicolae se stabilesc în satul Văcarea din părțile Muscelului. Aici Nicolae urmează clasa a III-a primară;
1946 - din acest an urmează cursurile Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni;
1950 - participă la Conferința de la Iași a tinerilor scriitori din Moldova. Debutează în Almanahul „Iașul nou” nr. 8 (decembrie) cu poezia „Fii dârz și luptă, Nicolae!”
1951 - este „consacrat” de revista „Viața românească” nr.6 (iunie) prin publicarea poeziei „Gazeta de stradă”;
1952 – se transferă la Liceul ,,Mihail Sadoveanu” din Iași.
1952-1954: Urmează cursurile școlii de Literatura și Critică Literară „Mihai Eminescu” din București. Face parte din colegiul de redacție al revistei „Anii de ucenicie” care apărea, numai pentru uz intern, trasă la șapirograf.
Publică în „Viața românească”, nr. 10 (octombrie 1954) poemul „Moartea căprioarei”;
1954-1956: Lucrează în redacția de la „Contemporanul” și apoi în aceea de la „Gazeta literară”; se înscrie la Facultatea de Filologie, Universitatea București;
Colaborează la mai toate publicațiile literare din țară;
Îi apar, la „Editura tineretului”, poemul pentru copii „Puiul de cerb” și, după multe amânări și tergiversări, volumul de versuri „Primele iubiri” gata de tipar cu an înainte;
Pregătește febril pentru tipar volumul de poezii „Lupta cu inerția”, pe care nu mai apucă să-l definitiveze;
Este ales membru al Uniunii Scriitorilor;
În noaptea de 9-10 decembrie este accidentat grav de un tramvai;
Încetează din viață, în noaptea de 21-22 decembrie și este înmormântat la cimitirul Bellu din București, după ce convoiul mortuar face un ocol simbolic prin fața mormântului lui M. Eminescu.
|